Meteora României, de la Cetățeni
Dacă tot există mai mulți munți Athos (sic!) în România, o Meteoră în plus nu strică, aparent, nimănui: „Meteora României”. Acestă sintagmă îi este atribuită scriitorului Mihai Rădulescu. Atenție! Unui scriitor, nu teologilor, după cum eronat afirmă un site de presă ... incomod: „Mănăstirea Negru Vodă, considerată de teologi «Meteora României».” Noi nu am dat de urma acestui pasaj în opera lui Rădulescu; dacă e real sau inventat, rămâne de văzut. Pentru publicul larg, amator de povești umflate, contează prea puțin că atributele sitului de la Meteora - de fel din Grecia, cu voia dvs. - nu se regăsesc la Cetățeni. Meteora este un complex monastic de primă importanță, care surprinde prin spectaculozitatea și numărul mănăstirilor zidite aici, incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1988. Construcțiile religioase sunt înălțate pe pinteni de stâncă inacesibili, corespunzând unui tablou geologic aparte, care au determinat un tip de supraviețuire unic. La Cetățeni nu se pune problema de așa ceva. Chiar deloc. Diferențele sunt majore și ușor de remarcat. Este vorba despre un schit rupestru, accesibil pe o cale terestră, o potecă deloc dificilă. Dacă tot e vreme frumoasă, mergeți, vedeți și vă convingeți. Considerăm sintagma „Meteora Românească” o formulare gratuită, inadecvată și de ce nu, stridentă. Pr. George Chițulescu, adesea călător pe plaiurile Eladei, creditează cu propriul cuvânt această denumire improprie. E dreptul lui, după cum și dreptul nostru este de a-i contesta irupțiile de patriotism local greșit înțeles. Locul este minunat așa cum este, nu are nevoie de exagerările nimănui. Ba din contră...