Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
luni 22 iunie 2026 07:31

Colţul micului fermier - Cositul trifolienelor

COSITUL TRIFOLIENELOR

Lucerna, trifoiul şi ghizdeiul, denumite cu termenul comun "trifoliene" sunt valoroase plante de nutreţ cultivate, foarte apreciate de crescătorii de animale deoarece dau producţii mari, nutreţul este bogat în proteină digestibilă şi se poate folosi la furajarea multor categorii de animale inclusiv păsări (nutreţ verde şi făină de lucernă).

Fânul de lucernă, trifoi şi ghizdei obţinut în condiţii optime este un fân cu însuşiri superioare, bine consumat de animale. Calitatea lui depinde de momentul cosirii plantelor şi a condiţiilor de uscare. La lucernă momentul optim de cosire este în faza de "buton floral" (îmbobocire), deoarece în acest moment se acumulează maximum de proteină digestibilă şi un conţinut scăzut în celuloză fără să se ajungă la lemnificarea tulpinilor şi scuturarea frunzelor.

La trifoi şi ghizdei cositul se poate face când majoritatea plantelor au înflorit. Chiar dacă prima coasă coincide cu o vreme ploioasă -  la înflorirea salcâmului şi socului - este nejustificată amânarea cositului, deoarece prin îmbătrânire se depreciază calitatea nutreţului şi vor fi pierderi şi pentru coasa următoare fiindcă otăvirea pentru coasa a doua nu va beneficia de ploile căzute.

Este indicat ca fânul de trifoliene să se usuce pe cât se poate ferit de razele solare folosind instalaţii simple deja cunoscute: capre, prepeleci, palane. La prima coasă, podurile şi şoproanele (fânarele) fiind goale, cositura ofilită puţin la soare se poate aduce în fânare şi şoproane, unde se întinde în strat subţire pentru a se continua uscarea. O modalitate convenabilă de uscare a fânului este să se lase cositura 24 de ore să se ofilească la soare şi apoi, chiar dacă vremea nu este ploioasă, fânul trebuie să fie pus de verde pe capre, prepeleci, palane sau în poduri şi şoproane. Dacă vremea este ploioasă cositura se va pune imediat pe instalaţiile amintite mai sus şi nu se va mai desface. În acest fel fânul se va usca lent, în 10-12 zile, fără să se altereze.

FERTILIZAREA CULTURILOR ÎN TIMPUL VEGETAŢIEI

La culturile agricole la care nu s-au administrat îngrăşăminte sub arătură sau la semănat ori plantat, se poate face fertilizarea în timpul fazelor de vegetaţie. Acest procedeu este avantajos pentru că: se face economie de îngrăşăminte chimice şi naturale deoarece îngrăşămintele se distribuie nu pe întreaga suprafaţă de teren, ci numai la cuiburile sau rândurile de plante; se pot "ajuta" plantele cu îngrăşăminte în acele faze de vegetaţie în care cerinţele pentru substanţe nutritive sunt crescute: la înflorit, legarea rodului, creşterea părţilor din plantă ce se vor recolta; există posibilitatea ca plantele mai firave să primească o cantitate mai mare de îngrăşământ.

Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice după răsărire sau după plantare trebuie efectuată cu una-două zile înainte de prăşit sau concomitent cu prăşitul, pentru ca îngrăşămintele să fie încorporate în sol. Este important ca acestea să nu fie folosite de buruieni. La porumb, cartof, sfeclă, legume se poate administra, înainte de prăşit, bălegar bine putrezit (mraniţă) în cantităţi de 0,5 kg la cuibul de plante sau 1 kg la metrul linear, dacă plantele nu sunt în cuiburi, ci pe rânduri.

Îngrăşămintele chimice (azotat sau complexe) se administrează câte o mână sau o lingură cu vârf la fiecare cuib de porumb, cartof, legume, în jurul cuibului, fără să atingă plantele. Dacă plantele sunt pe rânduri, se administrează o mână de azotat sau îngrăşăminte complexe pentru 2 metri.

Cenuşa din lemne şi coceni se poate administra în cantitate de o lingură cu vârf la un cuib de plante sau pe o porţiune de 1 m pe rândul de plante. 

La plantele legumicole este favorabilă fertilizare cu gunoi de păsări (găinaţ): într-un butoi sau bidon mai mare se amestecă o găleată gunoi de păsări cu 3-4 găleţi de apă şi se lasă câteva ore pentru a se înmuia. Soluţia obţinută (o tulbureală), bine amestecată, se administrează pe rândul de legume în cantitate de 1 litru la o porţiune de 1,5 metri, fără să atingă plantele.

Atât îngrăşămintele naturale cât şi cele chimice se vor administra în jurul cuibului de plante sau aproape de rândul de plante fără să le atingă, pentru a nu se produce arsuri. Este bine ca bălegarul putrezit sau gunoiul de păsări fie administrate înainte de prăşit, pentru a se îngropa în sol cu sapa. Dacă îngrăşămintele naturale sau chimice sunt administrate înaintea unei ploi, eficacitatea lor este crescută.

 

Pin It