GURA PĂCĂTOSULUI - "Cine mă puse pe mine, să fac, Ninele, ca tine?"
Anno Domini 2015, 8 zile din luna lui Gustar, când ziua are 13 ore şi noaptea, 11. Primarul Nicolae Diaconu apare la orele prânzului cel mic la Centrul de Cultură şi Arte, pentru a participa la Ziua revistei "Curtea de Argeş", manifestare inclusă în Zilele Municipiului. C-aşa-i românul: bagă una în alta şi aşteaptă să vadă ce iese! Ninel Diaconu a urcat sprinten treptele scenei spre academicianul Păun şi a recitat conştiincios poezia cu salutul plagiat după Ceauşescu "Am venit să vă transmit salutul meu şi al Consiliului Local...". Sigur că în acele momente îi invidia pe unii dintre membrii legislativului municipal, care se răcoreau la o terasă, iar restul, Dumnezeu ştie pe unde căutau umbra. Oricum, nu în sala de spectacole de la C.C.A. După ce s-a pupat cu cine-a cedat la farmecul său personal, şi-a reluat locul pe primul rând de fotolii. Şi a rezistat acolo timp de trei ore, avându-l în stânga pe vicele Cristian Mitrofan. El a fost singurul care a demonstrat prin prezenţă că nu-i vine să pună mâna pe par când aude cuvântul "cultură". Normal, pentru că din zona aia vine, chiar dacă uneori parcă mai uită de rădăcini... Că-l apucă aşa un dor de ce-a lăsat în urmă anul trecut, când s-a lăsat cârmit spre stânga, încât nici nu mai ştie cum să schimbe imnul "Cine mă puse pe mine, să fac, Ninele, ca tine?...". Greu de spus dacă i-a căzut greu dispariţia soclului pe care miştocarii de-acum un deceniu ziceau că vrea să-şi cocoaţe statuia sau impactul cu umbra, când era cât pe ce să se împiedice de o treaptă de la intrare şi să-şi şifoneze integritatea corporală. Bine că nu s-a întâmplat aşa, pentru că ar fi fost vai de pielea celei care-i ţine scaunul cald, dacă va fi cazul unei reveniri!...
Ajuns - slavă Domnului! - lângă "jefe", i-a dat un punct de sprijin ca să poată coresponda prin sms-uri în timpul celor aproape 180 minute în care a riscat să facă hemoroizi. Amândoi au ascultat cel puţin cu o ureche corul de la Bieşti-Orhei şi cu plus/minus jumătate, Orfeul nostru. Dacă primarul a făcut pe niznaiul la cântecul de nai al fetiţei Lupu, de pe Valea Topologului, pentru că poate i-o fi sunat a clopot în dungă, posibil ca vicelui, mai tânăr, să-i fi fulgerat prin minte hitul de viaţă lungă "Ca să ştie neam de neam, c-am avut şi tot mai am...".
Noroc că trei ore nu ţin o veşnicie. Şi că totu-i trecător, ca valul sau ca mijloacele de transport în comun, monitorizate de Nae Păunescu şi de omul cu nume de sfântă, la pătrat. Aşa că primarul şi vicele au căzut la pace pe melodia "Eu, tu şi-o umbrelă/ Pe sub cerul-acuarelă/ Navigăm pe vârf de val/ În pur spirit liberal:/ Ori la bal ori la spital - Hopai dirida, hopai lunga-dunga, mi se rupe stânga...".
