Eurodeputatul Gabriela Zoană, la masa discuţiilor cu Jean-Claude Juncker
Europarlamentarul Gabriela Zoană a avut saptămâna trecută, la Strasbourg, o întrevedere oficială cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În cadrul discuţiilor au fost abordate teme care ţin de cooperarea dintre Comisia Europeană şi România. În acest context, eurodeputatul Gabriela Zoană a solicitat o implicare activă a Comisiei în procesul de pregătire a preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene prin susţinerea eliminării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi intrarea României în spaţiul Schengen. "Privarea accesului în spaţiul Schengen în contextul în care, în urmă cu şapte ani, Consiliul a concluzionat că România a îndeplinit toate condiţiile în domeniile aquis-ului Schengen referitoare la frontiere, cooperarea poliţienească, protecţia datelor, sistemul de informaţii Schengen şi vize, nu doar că aduce atingere principiului egalităţii între membrii Uniunii, dar afectează şi libera circulaţie a persoanelor. Aşa cum am afirmat în repetate rânduri, susţin egalitatea în drepturi a tuturor membrilor Uniunii, iar o segregare de acest tip în care România este privată de un drept pe care şi l-a câştigat nu face decât să afecteze cooperarea strategică şi să creeze divizare socială, politică şi economică", a punctat eurodeputatul Gabriela Zoană.
Preşedintele Comisiei Europene s-a arătat un susţinător al aderării României la Schengen, iar anul trecut a şi declarat public în plenul Parlamentului European că România este pregatită să se alăture spaţiului. "Întâlnirea cu preşedintele Juncker a decurs extrem de constructiv. Subiectele pe care acesta a acceptat să le abordeze cu privire atât la chestiuni ce ţin de funcţionarea în ansamblu a instituţiilor europene, dar şi probleme de maxim interes pentru ţara noastră, au demonstrat deschiderea acestuia către dialog. Această întâlnire m-a convins că România are un aliat şi un prieten în persoana lui Jean-Claude Juncker, un cunoscător al societăţii româneşti şi al problemelor cu care ne confruntăm: aderarea la spaţiul Schengen şi menţinerea MCV. Mecanismul de Cooperare şi Verificare reprezintă un prejudiciu de imagine împotriva României", a adăugat Gabriela Zoană.
Pe agenda discuţiilor a figurat şi Politica Agricolă Comună (PAC) şi noile propuneri pentru modernizarea acesteia din urmă gândite în sprijinul fermierilor, în contextul în care eurodeputatul Gabriela Zoană este vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Ambii oficiali au subliniat importanţa colaborării strategice, cu atât mai mult cu cât anul 2019 va fi unul important nu doar pentru România, ci şi pentru Comisie. Preşedintele Juncker a confirmat angajamentul Comisiei de a fi un partener al României în contextul dezvoltării de strategii pentru viitorul Uniunii Europene. "Am discutat cu preşedintele Juncker despre ultima propunere a Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună. În primul rând, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European, dar şi în calitate de europarlamentar român am apreciat intenţia Comisiei de a acorda fonduri şi oportunităţi de finanţare suplimentare fermelor mici şi mijlocii, mai ales pentru că în România cei mai mulţi fermieri fac parte din această categorie, iar fondurile europene îi ajută să se menţină la un anumit nivel de dezvoltare sau chiar să progreseze din punct de vedere economic. În al doilea rând, am sesizat o contradicţie - pe de o parte se doreşte digitalizarea agriculturii şi implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, aşa cum ne comunică Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură, pe de altă parte Comisia insistă pentru plafonarea plăţilor directe către fermieri între 60.000 euro la 100.000 euro sau 120.000 euro, aşa cum a declarat la ultima întâlnire a Comisiei AGRI. Această situaţie va afecta marii fermieri, dar şi pe cei mijlocii. Este o situaţie care aduce nemulţumiri mai multor state membre şi i-am cerut preşedintelui Juncker, în cazul în care votul majoritar va decide plafonarea, să ia în considerare plafonări voluntare care să permită statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte alocarea acestor plăţi directe. Un alt subiect important referitor la agricultură a fost acela al egalizării cuantumului subvenţiei primite de fermierul român cu subvenţia primită de orice alt fermier dintr-un alt stat membru. I-am explicat preşedintelui Juncker că raţiunea care a stat la baza acordării subvenţiei în cuantum diferit între fermierii din statele membre, şi anume costul de producţie mai mic în est decât în vest, nu mai există. Acum plătim în toată Europa acelaşi preţ pentru petrol, pesticide şi celelalte cheltuieli aferente", a declarat Gabriela Zoană.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
