Senatorul Chelaru, maratonul actualității naționale, la emisiunea lui Dan Diaconescu

După 12 ani, generalul Mircia Chelaru, senator din partea AUR, s-a aflat din nou în platoul emisiunii moderate de Dan Diaconescu. În prezentarea invitatului, jurnalistul l-a numit pe Chelaru ca fiind "o legendă vie, cu un discurs vibrant, poate cel mai bun orator în viață, în acest moment, reprezentant de seamă al suveranismului, patriotismului".

Conflictul interetnic de la Târgu Mureș

Timp de peste 4 ore și jumătate au fost dezbătute diverse teme de interes, prima dintre ele făcând referire chiar la ziua în care se desfășura emisiunea, și anume 19 martie - Revoltele de la Târgu-Mureș, de acum 35 de ani.

Conflictul interetnic de la Târgu Mureș (cunoscut și ca Martie negru, în maghiară Fekete Március) s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie și 21 martie 1990 la Târgu Mureș, în urma cărora cinci oameni și-au pierdut viața, sute de oameni au fost brutalizați și răniți, iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă.

Aceasta este considerată ca fiind prima coliziune interetnică cu decese din estul post-comunist al Europei, o diversiune etnică ce a avut la bază informația vehiculată fără temei real că Transilvania va fi preluată de Ungaria, constituind pretextul înființării Serviciului Român de Informații pentru a apăra unitatea națională a statului.

Generalul Mircia Chelaru a vorbit despre evenimentele agitate de la Târgu Mureș, pornind de la dezvăluirile făcute în cartea "Zori însângerate". Volumul, greu de găsit în Ardeal, scoate la lumină secrete din dosarele CNSAS despre conflictele interetnice petrecute în România, între anii 1989-1990.

Din ordinul preşedintelui C.P.U.N., Ion Iliescu, pe 20 martie, generalul Chelaru intră în grupul de criză şi se deplasează cu avionul la Târgu-Mureş. După primele ciocniri violente, rămas singur, reuşeşte cu dificultate să separe cele două părţi aflate în conflict.

Ajutat de trupele de paraşutişti sosite în noaptea de 20-21 martie, generalul reușește pe deplin dezangajarea zonei de conflict. Este rănit la picior, suferă arsuri de gradul 2 pe braţul drept și este expus unei tentative de înjunghiere.

"Masa mare de români a pătruns în masa mare de maghiari, prin piață. Mi-au băgat cuțitul în gât. <Am venit să facem pace>, era formula de supraviețuire. Asta mi-a dat primul semn al perfectei lor organizări, s-a dat un ordin în ungurește, s-a făcut culoar.

M-au dus în camera C.P.U.N.-ului. Aceeași voce spunea în maghiară <Ardealul românesc, vedeți că ne omoară>. Aceeași voce spunea în română: <Români, salvați Transilvania!> - o formă mizerabilă de manipulare. Era o contagiune a spaimei, fuseseră primii 3 morți. Am avut escortă dintre maghiari", a povestit senatorul Mircia Chelaru.

Înființarea SRI și propunerea generalului Chelaru de a se numi SIR

O altă temă dezbătută în emisiunea lui Dan Diaconescu a făcut referire la înființarea Serviciului Român de Informații.

La data de 26 martie 1990, a fost înfiinţat Serviciul Român de Informații – ca autoritate administrativă autonomă a statului român cu competenţă materială în interiorul ţării privind obţinerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la ameninţările interne şi externe la adresa siguranţei naţionale, iar la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51 care stabilea noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României şi sunt stabilite organele de stat care au atribuţii în acest domeniu: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Ministerului Justitiei.

După constituirea SRI, la propunerea ministrului Apărării şi cu aprobarea Preşedintelui CPUN, Chelaru este detaşat şi numit director al diviziunii de contraspionaj. Reface structurile operative pe spaţii şi pune bazele noii metodologii a muncii specifice. Sesizează organele noii puteri de stat asupra pregătirii unor acţiuni periculoase la adresa stabilităţii sociale. Pe baza datelor şi informaţiilor avute la dispoziţie, se opune categoric evacuării prin forţă a demonstranţilor din Piaţa Universităţii. Opoziţia sa fermă îl plasează în coliziune ireconciliantă cu directorul S.R.I. Sesizează tendinţa de recuperare a structurilor şi vechilor angajaţi ai securităţii politice şi raportează ierarhic primului ministru, dar de la care nu primeşte niciun sprijin concret. Îşi depune mandatul la 27 iulie 1990 şi cere revenirea în structurile M.Ap.N., lucru care se materializează începând cu 14 septembrie.

"Toate căzuseră în sarcina armatei, iar aceasta nu putea să-și îndeplinească misiunile cu oameni care nu erau pregătiți în domeniu. Și atunci a trebuit să reproducem din nou fiecare structură și entitate în parte pentru a permite statalității românești să se apere pentru că serviciile de informații ale unui stat ar trebui să fie anticorpii care să reprime toate virusările, vulnerabilitățile și apucăturile inamicilor noștri. Iar noi nu-i mai aveam.

Eram într-o stare de permanentă incertitudine decizională. Neavând informația corectă, luând doar informațiile livrate de surse necontrolabile și hotărârile au fost defecte. Așadar, numai în sensul acesta putem descifra cheia groaznică a anului 1 de acum 35 de ani.

Atunci s-au întâmplat toate, inclusiv marile opțiuni ale noastre către Vest, dar și marile represalii ale tătucului la Răsărit, cu care ne batem și astăzi din punct de vedere ideologic, dar mai ales din punct de vedere informativ. Văd pe unii că tot dau din gură că în România ar exista pro ruși sau rusofili... În inima și-n orice structură a unui român adevărat nu este doar teama, ci și revolta și refuzul de a colabora numai cu numele de rus! Darămite să mai faci pace cu el din punct de vedere al cedării unor percepte ale tale, ale unor prerogative ale tale.

Dar, așa se întâmplă... Când un individ este sterp intelectual, când mentalul nu mai este productiv, nemaiavând niciun fel de resursă de argument politic, începe să producă 3 lucruri: să blameze, să arunce cu fel de fel de epitete și mai ales să te eticheteze. Pe el nu-l interesează dacă e adevărat sau nu. În ziua de astăzi, vorbele ucid, nu gloanțele!", a punctat, în platoul emisiunii, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru.

"Pe Georgescu și dacă l-ai tăia cu firul roșu nu va fi un colaborator al rușilor!"

Călin Georgescu a făcut subiectul unei alte discuții, iată ce a declarat senatorul Chelaru în legătură cu acesta:

"Cunoscându-l pe Georgescu și cunoscându-i gândirea, nici pe departe, nici dacă l-ai tăia cu firul roșu nu va fi un colaborator al rușilor. El a fost crescut pe partea vestică... M-am uitat atent să văd care sunt tehnicile de abordare în sistemul construcției scenariului.

Eu am predat 4 ani la Colegiul de Război două discipline rare, care nu se mai predau acum: Teoria Construcției scenariilor și tehnica decriptării acestora pe modelul și teoria Lamarck, un mare antropolog suedez care a făcut extraordinara formulă a relaționării matematice pe baza incidențelor organice. Adică: dă-mi copita de cal și eu îți reproduc tot calul. Teoria Lamark înseamnă ca dintr-un număr infim de informații să reconstitui un întreg scenariu. Această teorie te ajută foarte mult să identifici acele elemente de așteptare matematică.

A doua disciplină predată a fost Teoria Loviturilor de Stat. Am găsit cartea din 1934, interzisă în lume. Este vorba despre cartea Teoria Loviturilor de Stat a lui Curzio Malaparte, un jurnalist italian de front, care a fost și-n Primul Război Mondial la noi, în România... Acesta identifică 9 parametri principali care sunt indicii de descoperire sau de manifestare incipientă și apoi ascunsă a loviturilor de stat. Eu am luat-o și am băgat-o în predare la Colegiul de Război, pentru ca pe acei care devin lideri în România, conducători, nu-i învățam să dea lovitura de stat, ci cum să identifice, pentru contracararea acestora - ea se face pe cele 3 mijloace: asumarea situației, controlul ei prin elemente persuasive și corective aducerea la starea normală, apoi prin ajustare și conciliere cu compromisuri și prin eliminare coercitivă. Nu le mai învață nimeni...

Totul acum se face sub etichete. Putinist, rusofil, legionar, nenorocit - ei n-au argumente, n-au nicio dovadă, doar că aruncându-le, această perdea de fum ce produce la receptor? Produce impresia uimirii. Apoi, îndoiala.

Și tot bombardând cu așa ceva produce convingerea! Și imediat, redirecționarea lor către propriile interese. Această formă de manipulare durează între 6 luni și 1 an, ca să ai efectul. Ia uitați-vă la lumea media din România.

Cine a început să bombardeze, câți bani au primit - o să vină acum scadența, o să-i ia cineva la puricat. A fost ceva orchestrat dincolo de capabilitatea instituțiilor noastre de a riposta. Când am văzut cine sunt acei care produc asemenea etichete, epitete, i-am relaționat repede cu aceeași structură marxist-progresistă...

Ulterior au fost dezbătute multe alte teme de interes național, iar întreaga intervenție a senatorului Chelaru o puteți viziona accesând link-ul următor, de la 1.38.06.