Intervenție în plen a senatorului Mircia Chelaru, pe marginea proiectului L287/2026 privind protejarea intereselor economice ale României

În ședința de plen a Senatului României, la punctul 1 al ordinii de zi, a fost dezbătută propunerea legislativă L287/27.04.2026, care vizează adoptarea unor măsuri pentru protejarea intereselor statului român în activitatea economică.

În acest context, deputatul Mircia Chelaru a susținut o intervenție în care a pledat pentru consolidarea controlului statului asupra resurselor strategice, subliniind că susținerea proiectului nu are la bază considerente politice, ci „independența suverană a statului român”.

Accent pe suveranitate economică

În discursul său, parlamentarul a criticat etichetările ideologice din spațiul public, afirmând că acestea apar „atunci când lipsesc argumentele de substanță”. Totodată, senatorul AUR a susținut că forța unui stat derivă din controlul asupra resurselor esențiale:

„Adevărata libertate și forță a unui stat constă în proprietatea sa asupra bunurilor de existență, mai ales cele care reprezintă sursa vitală pentru întreținerea voinței sale de independență și suveranitate.” Intervenția a inclus și o poziționare critică față de modelul economic al „statului minimal”, despre care a spus că, deși a fost aplicat în unele societăți, acestea aveau deja o bază economică solidă.

În opinia sa, România are nevoie de un rol mai activ al statului, în special în gestionarea resurselor strategice și a sectoarelor cheie ale economiei.

Ce prevede proiectul de lege

Propunerea legislativă L287/2026 are ca obiect principal limitarea înstrăinării participațiilor statului în companii considerate importante pentru economie.

Printre principalele prevederi se numără:

- interzicerea vânzării acțiunilor deținute de stat până la 31 decembrie 2027

- suspendarea proceselor de privatizare aflate în derulare

- aplicarea măsurii inclusiv în cazul instituțiilor de credit cu capital de stat

- introducerea unor excepții pentru anumite situații punctuale.

Scopul declarat al inițiativei este protejarea patrimoniului economic și menținerea controlului asupra sectoarelor strategice.

Vot favorabil în Senat

Proiectul a fost adoptat în Senat la data de 4 mai 2026, cu: 70 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă”, 11 abțineri.

Camera Deputaților urmează să fie forul decizional în acest caz.

Avize și controverse

Inițiativa legislativă a generat și reacții critice. Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil, invocând riscuri legate de:

- afectarea mecanismelor pieței libere

- lipsa diferențierii între tipurile de companii

- posibile incompatibilități cu angajamentele economice internaționale ale României.

Criticii susțin că astfel de măsuri ar putea reduce atractivitatea investițională și ar limita dezvoltarea unor companii de stat.

Propunerea legislativă reflectă o dezbatere mai amplă privind rolul statului în economie și modul în care trebuie gestionate resursele strategice.

În timp ce susținătorii consideră că este o măsură necesară pentru protejarea intereselor naționale, opozanții avertizează asupra efectelor economice pe termen lung.

Decizia finală va aparține Camerei Deputaților, unde proiectul urmează să fie analizat și supus votului.

Iată, integral, declarația senatorului de Argeș, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru:

“Am constatat, ca de fiecare dată, atunci când lipsesc argumentele de substanţă, se recurge rapid la etichetări şi ambalări pro sau antieuropean din toate punctele de vedere, mai nou antioccidentali...

De la bun început, luarea de cuvânt vine să sublinieze sau să accentueze că Alianţa pentru Unirea Românilor va vota această lege, nu de dragul PSD-ului, ci de dragul independenţei suverane a statului român!

Este prima mare idee conceptuală a strategiei de securitate emisă de preşedinte, iar adevărata libertate şi forţă a unui stat constă în proprietatea sa asupra bunurilor de existenţă, dar mai ales cele care reprezintă sursa vitală pentru întreţinerea voinţei sale de independenţă şi suveranitate.

Cunosc acest punct de vedere al colegilor care susţin altceva – teoria statului minimal. Da, e adevărat, a fost exersată în mai multe societăţi, dar în societăţile puternice şi sănătoase, cu o tradiţie economică de sute de ani, care au promovat trunchiul sănătos al societăţii de mijloc, pe care noi nu am avut altceva de făcut decât s-o distrugem pas cu pas.

Iată de ce e nevoie să avem controlul asupra resurselor noastre existenţiale, asupra resurselor strategice, mai ales că pe masa de lucru mai e o altă bubă mare numită SAFE.

Deci, din acest punct de vedere, nu este o acţiune pentru a ieşi din criteriile şi regulile pieţei libere şi a aducerii co-participanţilor din alte sfere, ci pentru a stopa un moment de non-oportunitate, mai ales în condiţiile în care, România, la ora actuală este cea mai mare producătoare de îndatorire din toată Europa!

E păcat să ne acuzăm unii pe alţii, suntem la fel de buni români ca şi dumneavoastră, cei care vreţi binele României, dar văd că îl luaţi cu de-a sila şi v-o spun cu mare, mare sinceritate: dragii mei, pe cât de mulți invocaţi atributele dvs. de pro-europeni sau pro-occidentali, eu învederez de fiecare dată că prima mea grijă este aceea de a-mi sluji naţiunea mea, indiferent în ce condiţii şi de aceea suntem cu adevărat numai și numai pro-români! Vă mulţumesc!”.