Andy Murray a cucerit al doilea titlu la Wimbledon
Duminică, în jurul orei 19.00 (ora României), s-a încheiat cea mai aşteptată finală de la turneul londonez. A fost dincolo de orice şi o înfruntare între staff-urile celor doi finalişti, conduse de doi monştri sacri ai sportului alb: Ivan Lendl pentru Murray şi John Mc Enroe pentru Raonic. Deşi canadianul de origine muntenegreană îl eliminase pe elveţianul Roger Federrer, nu era cotat cu şanse prea mari în faţa scoţianului, care avea în palmares mai multe Grand Slam-uri - US Open 2012, Wimbledon 2013 - şi un titlu la olimpiada londoneză. Dar şi Murray venea cu povara ratărilor de la Australian Open şi Roland Garros, care compensa oarecum lipsa de experienţă a lui Raonic, care se prezenta însă animat de o ambiţie uriaşă, alimentată de credinţa că venise clipa lui.
Încă de la primele schimburi de mingi a devenit clar că lupta se va da între serviciul foarte eficient al canadianului şi retururile inteligente ale scoţianului. Raonic a venit în plus cu o agresivitate imprimată de "Big Mc", antrenorul său, care i-a permis să ţină aproape de adversarul mult mai rutinat. Andy Murray a forţat exact când a trebuit în primul set, pe care l-a câştigat cu 6-4. Al doilea set a fost chiar mai echilibrat şi a fost câştigat tot de britanic, dar la tie-break, cu 7-6. În al treilea, acesta şi-a dominat mai ales psihic adversarul, care - spre lauda lui - a rezistat presiunii, reuşind să ducă setul din nou în prelungiri. Acolo s-a văzut superioritatea lui Murray, care a pornit ca din tun şi a ajuns să conducă cu 5-0 şi 6-1 şi să-l arunce în disperare pe mai tânărul său adversar. Ambii au mai punctat câte o dată şi tie-break-ul s-a încheiat cu 7-2, consfinţind victoria favoritului care a izbucnit în lacrimi înainte de a-şi primi trofeul.
