Contra, fiul favorit al zeiţei Fortuna, într-un meci de chin Maxim: Lituania - România 1-2 (0-1)!
Cine şi-a putut închipui că selecţionata de fotbal a României angajată în partidele din Liga Naţiunilor n-ar fi putut avea o evoluţie mai slabă decât cea din meciul de debut de acasă, cu Macedonia, s-a înşelat amarnic. Circumstanţele atenuante ale păcălelii ar putea fi date de evoluţia satisfăcătoare din repriza a doua, de la Belgrad, cu Serbia, unde s-a obţinut un 2-2, care permitea fanilor să spere. Numai că în deplasarea din ţara baltică, băieţii conduşi de către Cosmin Contra au dovedit că respectă Legile lui Murphy. Mai întâi, antrenorul a reuşit să-şi rupă piciorul stâng la Cluj, apoi echipa lui erau să-şi rupă gâtul în faţa unei adversare heirupiste, lipsite de talent şi de fiţe, dar determinată să-şi facă treaba cât poate cu mijloacele de care dispune. Şi uite-aşa, în min. 89, ne-am trezit egalaţi de gazdele care ne-au pus visul câştigării grupei asumat de către Contra în mare pericol. Atunci a intervenit decisiv Fortuna, care s-a decis să-i mai dea selecţionerului şi suporterilor români de doi bani speranţă, aducând golul unei victorii aproape nesperate. Dacă este să fim realişti, problemele din cadrul naţionalei noastre sunt destule şi rămân de greu de rezolvat cu soluţiile restrânse ca număr pe care şi le-a oferit Cosmin Contra prin convocările făcute.
El a trimis în teren, la chemarea arbitrului francez Francois Letexier, următoarea formulă de echipă: Tătăruşanu - Manea, Săpunaru (cpt.), Tamaş, Bancu - Anton, Răzvan Marin - Chipciu, Stanciu, Alexandru Mitriţă - Ţucudean. Jucătorii noştri au dat impresia că se descurcau binişor cu gazonul sintetic de la Vilnius şi că erau capabili să dicteze ritmul jocului. Iar după ce au şi înscris prin min. 12, după o combinaţie reuşită purtată între Stanciu-Mitriţă-Ţucudean şi Chipciu, existau şi speranţe de meci uşor cu goluri multe în contul echipei României. Uitaserăm şi că gazdele avuseseră o bară la poarta lui Tătăruşanu, într-un moment de absenţă a apărării noastre... După care, băieţii lui Contra şi-au adus aminte ce vedete sunt şi au început să iasă în evidenţă cu numere personale, considerând că e de ajuns să-şi asigure o posesie superioară pasând de-a latul terenului, ca să mai pice vreo pară mălăiaţă cu alt gol. Numai că n-a fost aşa şi lituanienii ne-au ameninţat din nou poarta în repriza secundă, ca replică a unui moment de virtuozitate ales de Mitriţă - o foarfecă din careul advers - minge apărată însă de portarul advers. Sesizând degringolada, Contra l-a schimbat pe epuizatul Ţucudean - cel mai bun jucător al nostru - cu Keşeru, marele golgeter din campionatul monocotiledonatelor bulgăreşti, pe Mitriţă cu alt pigmeu, Maxim şi pe Stanciu cu Rotariu. Fundaşul stânga Bancu şi-a dat în petec în colaborare cu Tamaş şi Săpunaru spre finalul meciului şi Arturas Zulpa a adus egalarea! Noroc cu arbitrul care a prelungit partida cu 5 minute, timp în care am avut şansa victoriei realizate de Maxim, la o deviere norocoasă a lui Keşeru în careul advers, urmată de culcarea fundaşului şi de un şut inspirat pe colţul lung.
Concluzionând, echipa noastră n-a jucat ca una cu personalitate, ci la voia întâmplării, la "ce-o fi". Şi asta pentru că nu are un conducător la mijlocul terenului, capabil să imprime o viteză superioară de joc care, dublată de tehnica evidentă, să ne poată aduce succesul atât de îndelung aşteptat. Cât despre Maxim, purtătorul tricoului cu nr. 10, nu poate fi nici în vis un urmaş pentru Dobrin sau pentru Hagi!... Asta ca să nu mai vorbim despre "pensionarii" din apărare - Săpunaru şi Tamaş, colegi cu Contra în teren, cu un deceniu în urmă, la dezastrul suferit în faţa aceleiaşi Lituanii, cu 0-3 la Cluj-Napoca. Trebuie să realizăm faptul că majoritatea lotului convocat pare lovit de nanism şi nu poate face faţă masivităţii majorităţii adversarilor din selecţionatele actuale care contează cât de cât în lume.
Înaintea partidei care urma să se dispute azi, pe Arena Naţională, cu Serbia, învingătoare cu 2-0 în Muntenegru, situaţia în grupa noastră se prezenta astfel: 1) Serbia 7 p (5-2); 2) România 5 p (4-3); 3) Muntenegru 4 p (2-2); 4) Lituania 0 p (1-5). Vom reveni cu amănunte, căci în paralel se va mai juca partida Lituania - Muntenegru. Programul grupei mai are două date importante. Astfel, în 12 noiembrie, noi vom juca acasă cu Lituania şi Serbia cu Muntenegru, iar runda finală se va disputa în 20 noiembrie, când România va merge în Muntenegru şi Serbia va primi vizita Lituaniei.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
