"Nu pot trăi decât în limba română!"
"Sunt un ţăran argeşean dus de viaţă până prin Academia Română; ba şi prin cea a Europei. Am obiceiul de a lucra zi lumină (ca ţăranul) şi fac aproape totul în stare de joc". De ce aţi rămas în România? "Pentru că nu pot trăi decât în limba română, pentru că am tălpile şi genunchii înverziţi de iarba Cicăneştilor şi nu se ia verzeala asta oricât m-aş freca de tare cu săpun euro-global. Altfel, ca tot matematicianul, am tot umblat prin lume: cu treburi, niciodată ca să-mi caut loc de casă".
Aşa se autodefineşte academicianul Gheorghe Păun, cetăţean de onoare al Curţii de Argeş, membru al multor instituţii ştiinţifice de prestigiu din lumea întreagă şi autorul unor lucrări inovatoare care au revoluţionat matematica şi informatica începutului acestui mileniu. În semn de recunoaştere şi apreciere, Academia Română l-a primit în data de 24 octombrie 1997 în rândul membrilor săi corespondenţi, pentru ca peste fix cinci ani, pe 24 octombrie 2012, să fie titularizat. Este motivul acestei coincidenţe pentru care acad. Păun a ales să-şi rostească discursul de recepţie pe 24 octombrie a.c. Intitulat "Căutând calculatoare în celula biologică", discursul s-a dorit atât un bilanţ al unei cariere ştiinţifice de excepţie, cât şi o pledoarie pentru infobiologie. "Într-o celulă, un număr imens de <<chimicale>>(ioni, molecule simple, macromolecule, proteine, molecule de ADN şi ARN) evoluează împreună în soluţie apoasă, la un înalt nivel de paralelism şi în acelaşi timp de nedeterminism, într-un mod robust, coordonat, făcând faţă cu succes solicitărilor care vin dinspre mediu şi căpătând în timp caracteristici foarte atrăgătoare, de tip adaptare, învăţare, autoreparare, reproducere. Se pare, deci, că natura a perfecţionat de-a lungul a patru miliarde de ani de evoluţie procese care aşteaptă să fie identificate şi înţelese de informaticieni, pentru a învăţa noi metode şi paradigme de calcul, eventual pentru a construi noi tipuri de calculatoare".
Drumul de la biologie la informatică şi înapoi la biologie este fascinant şi util ambelor ştiinţe, susţine acad. Gheorghe Păun, care l-a descoperit în urmă cu 20 de ani. I-a răspuns, în stilul propriu, inconfundabil, acad. Solomon Marcus, profesorul şi mentorul său. "La Gheorghe Păun mariajul talentului cu munca şi cu hărnicia este total şi acest fapt explică ceea ce unul din marii lui parteneri, Grzegorz Rozenberg, propunea drept cuvânt cheie în caracterizarea personalităţii lui: eficienţa. Este clar că aţi dus la capăt un proiect grandios, maratonic, extins pe patru decenii". Acad. Marcus a mai reliefat şi o altă faţetă a sărbătoritului. Gh. Păun a evitat sistematic să lucreze în învăţământ, s-a dedicat total cercetării dar, în ciuda acestui fapt, activitatea sa educaţională este impresionantă. Cele două discursuri au impresionat asistenţa formată din academicieni, cercetători, un numeros public. Şedinţa a fost prezidată de preşedintele Academiei, Ionel Valentin Vlad. De ani buni, acad. Păun ne onorează prin colaborarea la cotidianul ARGEŞ EXPRES, iar prin revista de cultură "Curtea de la Argeş", editată de trustul nostru de presă împreună cu Centrul de Cultură şi Arte şi realizată de domnia sa, a făcut cunoscut numele oraşului nostru în toată lumea.