S.O.S. Curtea de Argeş!
Cam aşa s-ar putea rezuma întâlnirea pe care conducerea municipalităţii a avut-o vineri cu oameni de afaceri din oraş. Primarul Constantin Panţurescu şi viceprimarul Gabriel Jubleanu au avut în programul electoral constituirea unui Consiliu Consultativ al Oamenilor de Afaceri, pe care - iată! - vor cu tot dinadinsul să-l facă şi lucrativ, spre binele comunităţii locale. La invitaţia lansată cam pe nepregătite au răspuns, totuşi, câţiva dintre oamenii reprezentativi ai oraşului, precum Ion Gavrilă, Dumitru Grecu, Mihai Badea, Dumitru Giuglea, Cătălin Neguţ, Victor Pandele, care au avut un schimb de idei cu valoare de brainstorming cu oficialii primăriei, alături de care a fost arhitectul Traian Ionescu, omul care a lucrat circa 23 ani în Franţa şi în alte ţări, acumulând o solidă experienţă profesională, pe care ţine s-o pună la dispoziţia concitadinilor. De altfel, domnia sa a avut iniţiativa de a susţine un curs pentru elevi pasionaţi ai arhitecturii la C.N.V.V., unde a descoperit tineri foarte talentaţi şi ambiţioşi, care vor să-şi facă o carieră în acest nobil domeniu. Spre final, acestora li s-a alăturat şi managerul Muzeului Municipal, Ştefan Dumitrache.
"Ceea ce faci tu astăzi, n-a făcut alt primar!"
Aprecierea a fost formulată de către Dumitru Grecu şi a fost completată de constructorul Dumitru Giuclea, care a remarcat că o tentativă a avut şi fostul primar Constantin Ghigheanu, doar că nu s-a materializat ceva. Temele discuţiei informale - căci s-a constituit într-un schimb de idei constructive - a fost centrat pe turismul care poate genera nu numai locuri de muncă, ci şi bunăstare pentru populaţie şi administraţie, dar şi pe perspectivele ce s-ar putea deschide în cazul în care s-ar fructifica potenţialul uriaş al zonei. Iar acesta include nu numai frumuseţi ale naturii, aer curat şi sănătos, ci şi oportunităţi extraordinare de afaceri - a punctat Dumitru Grecu, care a uluit prin afirmaţia că urbea Basarabilor ar putea ajunge graţie unei administraţii care să îmbine inteligenţa cu ambiţia la circa 200.000 sau 300.000 locuitori într-un interval de timp rezonabil. Dincolo de patrimoniul istoric, s-a luat la modul cel mai serios în considerare salvarea oraşului vechi, considerându-se că centrul său arată jalnic, situaţie care trebuie să înceteze cât mai curând. Apelul arh. Ionescu a fost îmbrăţişat de toţi ceilalţi, mai ales atunci când a dat şi o soluţie financiară pentru acest demers.
"Să ne constituim noi într-un ONG!"
Ideea de bază ar fi aceasta, deoarece astfel s-ar putea accesa fonduri europene pentru proiecte pentru salvarea clădirilor de patrimoniu istoric şi, în plus, s-ar putea face parteneriat public privat cu primăria pentru îndeplinirea obiectivelor. Dumitru Grecu a prezentat nişte cifre statistice uluitoare: la nivel mondial, anual, sunt circa 2 miliarde turişti, iar profitul realizat este de 350 milioane euro zilnic. Fiecare om angrenat în această uriaşă industrie aduce pe orizontală încă 11 locuri de muncă. Traian Ionescu a lansat ideea unei colaborări cu Ordinul Arhitecţilor din România, dar şi cu toţi cetăţenii care ţin la acest oraş, vor şi pot ceda acei 2% din taxele plătite la stat pentru salvarea Curţii de Argeş şi valorificarea potenţialului turistic. S-a evidenţiat, de asemenea, faptul că acest oraş şi-a dovedit capacitatea productivă prin faptul că şi la ora actuală, după ce au dispărut destule din întreprinderile cu care se mândrea socialismul, reuşeşte să facă exporturi anuale de 200 milioane euro. Ceea ce nu este la îndemâna unor judeţe precum Gorjul, Teleormanul sau Vrancea - reprezentate de oameni grei în politică precum Victor Ponta, Liviu Dragnea sau Marian Oprişan.
"Culmea absurdului: avem un bulevard cu sens unic!"
"Conceptul cu capitala turismului românesc a fost unul grozav, dar este o blasfemie, deoarece nu se mişcă un deget în acest sens!" Ideea lui Dumitru Grecu a fost preluată de către Ion Gavrilă: "Porţile oraşului te îndeamnă mai degrabă să faci cale întoarsă, e prea multă mizerie şi delăsare. Dacă intri în oraş dinspre Rm. Vâlcea, zona este atât de urâtă încât am putea concura cu şanse pentru locul I pe ţară. Spuneţi că Bulevardul Basarabilor are categorie de drum naţional. Este scandalos şi ilegal, ca să nu spun culmea absurdului ca pe un bulevard care este şi drum naţional să avem sens unic şi parcări!"
Primarul Panţurescu le-a dat dreptate într-un mod metaforic mai puţin aşteptat: "Zona noastră nu e fată mare, dar e virgină..." Pentru valorificarea potenţialului s-a luat în calcul organizarea unui concurs cu premii pentru tinerii arhitecţi, care ar putea veni cu idei revoluţionare nu numai în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului reprezentat de clădirile monument istoric, dar şi integrarea celor noi într-un stil anume, care să excludă stridenţele construcţiilor pentru care s-a dat undă verde în ultimii ani.
Interactivitatea - o posibilă cheie a succesului
"Să copiem de la străini ceea ce a dat rezultate la ei, fără teama că am fi acuzaţi de plagiat!" Aceasta a fost una dintre multele idei constructive lansate la această masă rotundă. Iar un prim pas ar putea fi punerea pe picioare a unei reviste orăşeneşti, care să reliefeze viaţa comunităţii şi să ofere posibilitatea oamenilor de a-şi promova nevoile şi ideile constructive conducerii administraţiei publice locale. Analizând oportunităţile pe care le-ar putea oferi construcţia autostrăzii spre Sibiu prin Curtea de Argeş, conectată la "cel mai frumos drum alpin din lume" - Transfăgărăşanul - potrivit opiniilor exprimate de către specialişti internaţionali, s-a ajuns la concluzia că oraşul nostru "poate exploda curând" din punct devedere economic. "Avem nevoie de o strategie bine articulată, acceptată eventual şi printr-un referendum local, pe care s-o respectăm cu toţii. S-au făcut o grămadă de prostii care au stricat echilibrul vizual. N-aş vrea să critic neapărat, dar modul cum se construieşte pe strada 1 Decembrie 1918, în zona stadionului, nu e normal!" - a punctat Dumitru Grecu. În acest context, nu în ultimul rând s-a luat în discuţie necesitatea construirii unei linii de centură rutieră a municipiului, posibilitatea instituirii unei zone pietonale şi, mai ales, impunerea aplicării unor hotărâri de consiliu vechi de mulţi ani, care au mucegăit prin funduri de sertare - cum ar fi aceea cu parcările pe bulevard şi programul de aprovizionare. "Nu există în lumea civilizată oraş turistic care să nu aibă zonă rezervată exclusiv pietonilor în anumite zile şi la anumite ore, dacă nu permanent!", au spus cei care călătoriseră destul prin lumea asta mare.
Moment propice, care nu trebuie ratat!
Discuţiile s-au purtat sub impresia groaznicului atac terorist de la Nisa, care a avut ca rezultat moartea a circa 100 oameni şi rănirea unui număr şi mai mare. Unii dintre cei prezenţi la întâlnirea de la primărie au povestit că aveau prieteni sau rude acolo, cu care discutaseră în cursul nopţii trecute şi afirmau că aflaseră lucruri asupra cărora toţi ar trebui să medităm cu toată seriozitatea. Aeroportul local era asediat de dimineaţă de vilegiaturiştii care încercau să ajungă grabnic acasă. Turismul este grav afectat nu numai pe Coasta de Azur, dar şi în alte staţiuni vestite din Occident. Toţi au fost de acord că civilizaţia europeană creştină este aproape muribundă, căci nu mai vine mare lucru din urmă, natalitatea scade, iar migraţia unor populaţii de alte religii pe vechiul continent pun în primejdie valorile tradiţionale. Creştinismul ortodox va rezista aici, în estul Europei, şi mai ales în România, aşa cum o face de secole. Noi putem fi viitorul pol al atracţiei turistice, dacă vom fi capabili să utilizăm zestrea de care dispunem!
Concluzionând, se poate spune că această primă întâlnire a fost destul de promiţătoare pentru a fi urmată şi de altele. Iar dacă se vor face şi paşi decişi pentru implementarea ideilor lansate, s-ar putea să intrăm pe drumul cel bun al normalităţii.
