Om bogat, om sărac - în administraţia municipală din Curtea de Argeş (17)
Vechea administraţie municipală şi-a încheiat mandatul. Cea nouă a depus jurământul şi destui dintre foştii aleşi locali nu se mai regăsesc în fotoliile pe care le-au ocupat timp de patru ani. Toţi sunt obligaţi prin lege să depună declaraţii de avere şi de interese şi să le afişeze pe site-ul primăriei. Acesta este principiul transparenţei. Partea bună pentru cetăţeanul de rând este aceea că poate vedea cum intră un ales local în mandat - din punct de vedere al averii - dar şi cum iese. Am deschis un serial în care îi vom analiza pe toţi, om cu om, şi pe cei ce au plecat, şi pe cei ce le-au luat locul, prezentând situaţia în funcţie de declaraţiile pe care le-a depus fiecare. Nu-i vom neglija nici pe "oamenii cu greutate" din cadrul primăriei. Dacă descoperiţi că au omis "cu voie au fără de voie" ceva ori că au trecut sub tăcere anumite aspecte, aşteptăm să le semnalaţi public, ca să ne facem cu toţii o idee completă despre seriozitatea şi bunele intenţii de care sunt animaţi aceşti oameni.
Constantin Stanca - omul care nu le-a mai trebuit noilor liberali
A apărut pe scena politică locală la alegerile din anul 2004, pe lista PNL Curtea de Argeş, care reuşea cu "locomotiva Nicuţ" (la ultimul mandat de primar câştigat) să obţină 8 din cele 19 mandate de consilieri locali, pe lângă conducerea executivului municipal, unde liderul local, Costinel Vasilescu, îl înlocuia în postul de viceprimar pe Nicolae Diaconu. Victoria era şi mai mare dacă ne amintim că liberalii aveau o înţelegere la nivel central şi local cu pediştii de atunci, iar Ioan Călinescu intra şi dumnealui în legislativul nostru cu colegul Marian Ducă. Pe lângă cei 10, aveau să mai vină în grupul liberal doi foşti pesedişti - fostul lider Costel Stan şi dr. Ionela Dăneţ, în vara lui 2005, respectiv în primăvara lui 2006. Astfel, Alianţa D.A. (PNL + PD) ajungea la 12 consilieri locali din 19, celelalte locuri fiind ocupate de PSD (4) şi PRM (3). Ing. Constantin Stanca avea la vremea respectivă o croitorie în zona Romarta şi pe parcursul primului mandat de ales local s-a dovedit a fi un om de echipă, care colabora foarte bine mai ales cu regretatul om de afaceri Nicolae Derviş, aflat şi dumnealui tot în premieră în legislativ. Greu de spus ce s-a întâmplat în anul 2008, când Constantin Stanca n-a mai prins un loc eligibil pe lista liberalilor. Unii susţin că eşecului în afaceri i s-ar fi datorat această marginalizare, alţii că ar fi dovedit cam prea multă personalitate în susţinerea opiniilor sale în interiorul partidului, dar cum aceste aspecte de bucătărie internă ne interesează mai puţin, nu vom insista asupra lor. Vom remarca însă faptul că din lista iniţială a aleşilor liberali din 2004 dispăruseră pe lângă Stanca alţi doi colegi: Cristian Libertatu, avansat într-un post la o direcţie deconcentrată judeţeană şi Gheorghe Maria. Apăruse însă pe firmament Ioan Ghiţă, directorul de la SPGC!
Constantin Stanca a reapărut printre candidaţii liberali intraţi pe lista USL la alegerile din 2012. La vremea respectivă s-a spus că ar fi fost impus de către mentorul său, Nicolae Derviş care, scârbit de manevrele ce se făceau prin spatele său, a renunţat la candidatura pentru al treilea mandat de consilier local. Revenit în legislativul municipal, Stanca şi-a permis câteva intervenţii care n-au fost pe placul noilor şefi de la conducerea partidului şi a USL. Mai mult, în toamna lui 2014, nu s-a aliniat cu cei care au plecat cu viceprimarul Mitrofan la PSD, preferând să rămână consecvent principiilor liberale. În interiorul organizaţiei, în perioada care a urmat, a continuat să aibă coloană vertebrală şi opinii personale care - desigur - au deranjat rău. Nici revenirea lui Cristian Mitrofan la conducere în primăvara acestui an nu i-a fost de bun augur, căci locul pe care a fost plasat - 9 din totalul de 24 - nu era nici măcar teoretic, pentru un analist pragmatic, unul eligibil. Iar voturile le-au dat liberalilor doar 4 locuri în Consiliul Local Curtea de Argeş pentru mandatul 2016-2020. Analizând la rece, se poate spune şi că Stanca nu mai era omul care să fie acceptat de conducerea noilor liberali în legislativ, dar nu este exclusă nici altă variantă din partea celor care iau deciziile în partid.
Din declaraţia de interese depusă în data de 10 iunie 2015 pentru anul precedent am reţinut calitatea de vicepreşedinte al PNL Curtea de Argeş. Din cea de avere, depusă tot atunci, descoperim că nu avea terenuri şi că la sursa de venituri trecuse salariul de la o firmă de construcţii, în cuantum anual de 20.000 lei, la care se adăuga indemnizaţia de consilier local, de 6.662 lei. Soţia lui Constantin Stanca, încasase salarii de profesor care totalizau 13.200 lei în anul 2014. Cum nu trecuse conturi bancare, dar nici datorii, ar fi hazardant să socotim că fostul consilier local este un om bogat şi că nu-i pasă de pierderea indemnizaţiei lunare pe care o încasa cât timp a ocupat postul respectiv...
- Va urma -
