Infecţiile nosocomiale, în atenţia Consiliului Judeţean Argeş
Aşa cum v-am informat, vineri, 2 septembrie, de la ora 14.00, în Sala Mare a Consiliului Judeţean Argeş a avut loc o masă rotundă cu tema "Supravegherea şi controlul infecţiilor asociate îngrijirilor medicale şi a rezistenţei bacteriilor la antimicrobiene". La eveniment au participat somităţi ale medicinei româneşti, dintre care îi amintim pe prof. dr. Alexandru Rafila, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, prof. dr. Mircea Beuran, prof. dr. Maria Dorobanţu, prof. dr. Ioan Lascăr, prof. dr. Viorel Jinga, prof. dr. Mihail Mircea Jianu, conf. dr. Florin Buicu, şef lucr. dr. Daniela Piţigoi şi şef lucr. dr. Maria Niţescu. Acţiunea a fost organizată în parteneriat cu Societatea Română de Microbiologie, Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" şi Colegiul Medicilor Argeş. Tema abordată la această masă rotundă a fost una de maxim interes, aducând în discuţie subiecte la zi, iar personalităţi de vârf ale medicinei româneşti amintite au dezbătut şi au oferit variante de soluţionare a problemelor întâmpinate în sistemul sanitar românesc.
Infecţia nosocomială sau infecţia intraspitalicească este acea infecţie care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubaţie în momentul în care pacientul s-a internat în spital şi se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecţiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficienţe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecţie se produce într-un spital fie între pacienţi de boli diferite care ajung în contact unii cu alţii, fie de la bolnavi sau purtători proveniţi din rândul personalului de îngrijire. De obicei, această infecţie este post-operatorie. Cel mai adesea, infecţiile nosocomiale se manifestă clinic pe parcursul internării actuale, dar este posibil să se manifeste şi după externare. În patologia infecţioasă generală, rata acestor infecţii este de 5-20%, iar incidenţa maximă, de 28-30%, apare în serviciile de reanimare. Aceste infecţii sunt responsabile de 70% din decesele înregistrate în serviciile de chirurgie generală. Infecţiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece sunt implicaţi germeni de spital multirezistenţi la antibiotice şi afectează persoane cu diverse deficienţe de organ sau imunodeprimaţi. Pentru ca o infecţie să fie considerată nosocomială, ea trebuie să apară în 48 ore sau mai mult de la internarea în spital, sau în maximum 30 zile de la externare. Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecţie asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 mor anual din această cauză.
Din discuţiile purtate vineri s-au desprins următoarele concluzii:
- În România, dacă un spital raportează infecţii nosocomiale, îi vin controale şi, apoi, este sancţionat. Din acest motiv, spitalele din România se feresc să raporteze cazurile de infecţii intraspitaliceşti.
- Nu există spital în lume care să nu aibă probleme cu infecţiile nosocomiale, fie că sunt sau nu recunoscute.
- Toată lumea trebuie să fie atentă la modul în care se face şi întreţine igiena în spital, la modul în care se aplică măsurile de precauţie universale.
- Atât pacientul, cât şi personalul medical trebuie să respecte nişte reguli stricte, astfel încât să se reducă riscul apariţiei de infecţii nosocomiale. Inclusiv aparţinătorii pacienţilor nu trebuie să se plimbe prin spital ca pe stradă. Au nevoie de un echipament de protecţie pe care să-l lase în containere speciale, atunci când părăsesc spitalul.
- Există o serie de metode prin care se acţionează pentru micşorarea riscului, respectiv încărcătura bacteriană. Aceste metode constau în măsuri-standard de igienă şi o serie de dezinfectante, care au rolul de a distruge aceste microorganisme, în aşa fel încât să nu ajungă să colonizeze pacientul.
- Bacteriile nosocomiale se găsesc peste tot; cele din spitale sunt mai rezistente la antibiotice din cauza faptului că pacienţii sunt trataţi intensiv cu antibiotice, uneori mai mult decât trebuie.
- Deoarece infecţiile încrucişate (infecţii transmise de la un pacient la altul, prin intermediul mâinilor murdare), au o pondere considerabilă în rândul infecţiilor nososcomiale, igienizarea corectă a mâinilor (apă, săpun, dezinfectant cutanat) reprezintă cel mai eficient mijloc de prevenire a îmbolnăvirilor. În toate secţiile de terapie intensivă, precum şi în cadrul blocului operator, se recomandă utilizarea intensă a agenţilor de spălare a mâinilor ce conţin substanţe cu rol antiseptic. De asemenea, se recomandă utilizarea soluţiilor antiseptice pentru spălarea mâinilor, înainte şi după fiecare examinare clinică a unui pacient.
"Sala a fost plină, medici şi asistenţi din tot judeţul au fost prezenţi. În numele meu şi al colegilor, le mulţumesc profesorilor care într-o zi de vineri au făcut efortul ca, după o zi de muncă, să vină la Piteşti şi timp de patru ore, ne-au pus la curent cu ultimele noutăţi mondiale vizavi de această temă", a declarat la final preşedintele Consiliului Judeţean, dr. Dan Manu.
