Ediţia jubiliară a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului: final apoteotic cu premierea valorilor judeţului
Data de 3 septembrie va rămâne înscrisă în calendarul reuşitelor din acest an, pentru că s-a schimbat conceptul organizatoric la cea de-a X-a ediţie. Preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu, remarca la festivitatea finală organizată sâmbătă, la Muzeul Goleşti, faptul că s-a dorit o mai mare apropiere de oameni şi o evidenţiere a celor care au obţinut rezultate deosebite în activitate. Deci nu întâmplător s-a pus accentul pe premierea performanţelor din educaţie şi sport, în care s-au remarcat tineri de mare viitor, de la care judeţul nostru are aşteptări mari. S-a renunţat, de asemenea, la rigiditatea unor prezentări scorţoase, iar modul în care au receptat cei prezenţi schimbarea a dat un vot de încredere noii strategii aplicate.
9 standuri de prezentare a produselor tradiţionale
Organizatorii, în frunte cu managerul unităţii gazdă, Iustin Dejanu, au alocat spaţii generoase în Parcul Goleştilor pentru ca toate zonele din Argeş şi Muscel să fie cât mai bine reprezentate. Primarii din localităţile respective au venit cu ceea ce considerau a fi mai reprezentativ şi astfel s-a generat un adevărat festival gastronomic, care a făcut deliciul epicureenilor. Pe lângă standurile unor zone precum Piteşti, Curtea de Argeş, Mioveni, Câmpulung, Topoloveni sau Ştefăneşti, şi-au găsit loc şi producători particulari, iar fumul grătarelor a dus pe aripi de vânt arome care puteau face orice gurmand să se piardă cu firea. Nu în ultimul rând, au făcut impresie ţuica, vinul şi alte roade prelucrate de vrednicii gospodari care - prin munca pământului acestor meleaguri binecuvântate, stropită cu sudoare - reuşesc de mii de ani să întreţină flacăra vieţii veşnice. Astfel, caşcavalurile de Brăduleţ, brânza de burduf de Corbi sau de Aninoasa, pastrama de păstrăv de Berevoeşti ori cea de oaie, ca şi carnea de berbecuţ preparată cu meşteşug la tuci şi asezonată cu mămăligă aurie sau cu ţuică de Poenărei sau de Nucşoara - de la standul Curţii de Argeş, au făcut concurenţă loială mititeilor, cârnaţilor şi viţelului la proţap (pe care-l pregăteau haiduceşte cei de la Topoloveni). Iar pentru cei ce doreau fructe, Mărăcineniul şi alte localităţi le-au pus la dispoziţie struguri şi alte produse pomicole, care concurau cu mierea şi alte produse apicole ale unor stupine deja vestite.
Doi concitadini premiaţi pentru performanţe şcolare
Un semn al schimbării a fost şi cel al înlocuirii prezentatorului tradiţional al unor astfel de festivităţi, Dorin Oancea, cu fiul, Cătălin, care a preluat cu succes ştafeta. Acesta i-a fost alături preşedintelui Manu la premierea celor 51 valori identificate, care a debutat cu absolvenţii care au încheiat cursul gimnazial cu medii de 10, performanţe repetate şi la Evaluarea Naţională. Şi, spre bucuria noastră, n-au fost deloc puţini, iar printre ei s-au regăsit şi doi elevi de la Curtea de Argeş. Este vorba despre Mihail Budan (Şcoala "Mircea cel Bătrân") şi Carla Alexandra Linte (Şcoala "Carol I"), care au urcat pe scenă alături de colegi din Piteşti, Câmpulung şi alte localităţi. Au urmat performerii olimpiadelor şi concursurilor şcolare, cu absolvenţii care au performat la Bacalaureat, apoi cu studenţii sau masteranzii de la mai multe facultăţi remarcaţi pentru lucrările lor din diverse domenii şi s-a încheiat cu cei din lumea sportului. Înotătorul Robert Glinţă, tenismena Ioana Mincă, Marian Oprea sau Roxana Oprea s-au regăsit printre premianţi, dar n-au reuşit să ajungă la festivitate, probabil din cauza programului competiţional. N-au fost uitaţi nici cei 14 finalişti ai concursului celor mai frumoşi purtători de costume populare de sărbătoare, dar nici premianţii de la concursul de interpretare "Mugurii folclorului argeşean".
Artizanat popular, meşteşuguri tradiţionale şi muzică
Foarte interesante au fost şi standurile meşterilor populari, unde i-am remarcat pe cioplitorii în lemn Gheorghe Mateescu (Curtea de Argeş) cu ucenicii săi, fraţii domnişani Cristian şi Radu Micuţ, pe Dan Gherasimescu (Valea Danului), dar şi pe reprezentanţii Şcolii Populare de Artă din Piteşti (artizanat textil) sau pe olarii şi dogarii de la Coşeşti. De remarcat ar fi faptul că standul lui Gheorghe Mateescu a fost vizitat de fostul premier Nicolae Văcăroiu, care a apreciat cele văzute, dar mai ales ideea de a transmite către tânăra generaţie secretele artei de a face lemnul să povestească despre veşnicirea neamului românesc pe aceste pământuri.
Serbarea câmpenească a fost completată la modul cel mai fericit de muzică bună, începând cu cea de fanfară, continuând cu recitalul lui Fuego şi cu demonstraţia făcută de "Doina Argeşului" cu soliştii săi vestiţi. N-au lipsit politicienii masaţi în grupuri, care au discutat mai ales cu primarii şi aleşii locali, pentru că timpul trece şi se apropie campania electorală pentru alegerile generale. Spre lauda organizatorilor, n-a ieşit la suprafaţă vreo nuanţă politică, deşi - în particular - n-au lipsit glumele cu subînţeles sau înţepăturile directe, asupra cărora vom mai reveni. Per total, evenimentul a fost unul care merită să fie pus la păstrare în sipetul amintirilor plăcute de către participanţi!
