Păstorii transilvani trec munţii la rudele muntene: Festivalul Mărginenilor - mâine, la Galeş!
Sâmbătă, de la orele prânzului, Căminul Cultural din acest sat al comunei Brăduleţ va găzdui ediţia a IV-a a unei manifestări de suflet pentru urmaşii păstorilor pe care vicisitudinile istoriei i-a risipit de o parte şi de alta a Munţilor Făgăraş încă din secolul al XVIII-lea. Înfruntarea marilor imperii - Habsburgic şi Otoman - i-a prins la mijloc pe românii din Transilvania, care au descoperit că soarta schimbătoare a armelor i-a adus în postura de a schimba jugul de lemn turcesc cu cel de fier austriac. Şi cum noii stăpâni se dovedeau mai aspri decât cei vechi, stricând vechile rânduieli ale păstorilor, lovind chiar şi în credinţa strămoşească, unii dintre ei, care făceau transhumanţa turmelor pe timp de iarnă spre bălţile Dunării, nu s-au mai întors la vetrele lor. Primind îngăduinţa voievozilor munteni de la sud de Carpaţi, şi-au durat noi sălaşe la poale de munte, continuându-şi viaţa aşa cum o ştiau din moşi-strămoşi. În localităţile subcarpatice de la noi există şi astăzi delimitări ale aşezărilor băştinaşilor şi ale fraţilor veniţi de peste munţi, căci sunt destule sate cu denumiri de Pământeni şi Ungureni. Portul popular şi multe dintre obiceiurile păstorilor de la noi se confundă cu cele transilvane. Este de ajuns să privim portul popular cu acele culori sobre în care predomină albul şi negrul - sugerând tăria de cremene a caracterelor purtătorilor, pentru care ori eşti ori nu eşti om - filozofie de viaţă ce i-a ajutat să reziste tuturor provocărilor timpurilor. De-a lungul timpului s-au păstrat legături strânse între cei ce s-au autoexilat la noi şi familiile rămase dincolo de munţi, frăţie care şi-a găsit recunoaşterea la 1 Decembrie 1918, când dorinţa celor adunaţi la Alba Iulia, în mai 1848 - "Noi vrem să ne unim cu Ţara!" - a devenit realitate istorică.
"Legăturile noastre cu fraţii din Mărginimea Sibiului au fost trainice şi s-au păstrat de-a lungul timpului din tată-n fiu. Păstorii noştri se întâlneau pe culmi de munţi, cu turmele, atât primăvara, când urcau la păşunatul de vară, cât şi toamna, înainte de a coborî în satele de pe văile râurilor. În 1936, acum 80 ani, s-a înfiinţat Asociaţia Reuniunea Mărginimii Sibiului, care-şi propunea să păstreze şi să ducă mai departe nu numai tradiţiile populare, dar şi portul, dansurile şi cântecele păstorilor, care făceau să tremure frunza codrilor munţilor, obiceiurile şi tot ceea ce dau valenţe identităţii noastre naţionale. Festivalul Mărginenilor a ajuns la a IV-a ediţie şi este pentru prima dată când trece dincoace de munţi. Sâmbătă ne vom întâlni la Căminul Cultural de la Galeş, care dispune de un spaţiu generos, pentru a prezenta ceea ce ne identifică membri ai unei mari comunităţi păstoreşti. Aşteptăm să vină la noi oameni din Mărginimea Sibiului - Jina, Sălişte, Sadu - vecinii de la Corbi, care au rădăcini comune, apoi fraţii de la Vaideeni Vâlcei ori din Novacii Gorjului şi mulţi alţii. Pe toţi cei ce doresc să ne fie alături îi aşteptăm cu braţele deschise la această sărbătoare a sufletului păstoresc românesc!", ne-a declarat ieri dimineaţă primarul localităţii gazdă a evenimentului, Evlampie Alecu.
