Zilele comunei Tigveni - Sărbătoarea oamenilor care cinstesc trecutul şi privesc încrezători spre viitor

 Comunitatea umană aşezată la răscruce de drumuri pe Valea Topologului aniversează în 2016 nu mai puţin de 488 ani de la prima atestare documentară, este străbătută de DN 73C şi se află la 12 km distanţă de Curtea de Argeş şi la 25 km de Rm. Vâlcea, având o suprafaţă locuibilă de 433 ha. Din această zonă s-au ridicat boierii Brătieni, veritabilă dinastie politică având merite deosebite în edificarea României moderne, dar şi alţi fii cu care satul se mândreşte pentru că, deşi au ajuns "oameni mari", n-au uitat de unde au plecat. Exemplul semnificativ este dat de fostul gen. Gabriel Marinescu, cel care a reuşit să facă din Tigveni una dintre cele mai moderne localităţi rurale din România interbelică. La ora actuală, comuna are în componenţă opt sate, în care trăiesc oameni vrednici care-şi câştigă pâinea cea de toate zilele sfinţind-o cu sudoarea trudei, aşa cum au învăţat de la înaintaşi: Tigveni, Bălteni, Blaj, Bîrseştii de Sus şi de Jos, Vlădeşti şi Bădislava. Din 2004, de când a fost ales primar Doru Dumitru Slătineanu, s-a instituit "Sărbătoarea mărului", în care se cinsteşte anual comunitatea, prilej de bilanţ şi dialog cetăţenesc, dar şi de petrecere pentru localnici şi prietenii lor de pe vale sau veniţi din depărtări.

Continuitate în programele de dezvoltare

Acesta a fost obiectivul de bază pentru primarul Slătineanu în decursul celor trei mandate, care rămâne primordial şi în cel actual. În ultimii 12 ani, comuna şi-a schimbat radical în bine înfăţişarea, graţie proiectelor implementate care vizau infrastructura - drumuri, alimentare cu apă, canalizări, iluminat public ş.a.m.d. Anul în curs este unul ilustrativ în acest sens, prin proiectele derulate şi finalizate, dintre care unele merită amintite: reţeaua de canalizare în lungime de 15,7 km, plus staţia de epurare, care străbate satele Bîrseştii de Jos, Bălteni, Tigveni, Momaia şi Bălileşti; extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din satele Tigveni, Bălteni, Momaia şi Bălileşti - în funcţiune, fiind în curs de desfăşurare branşările la apă şi canal atât pe sistemul vechi, cât şi pe cel nou; reabilitarea Căminului Cultural, unde urmează să se facă recepţia la terminarea lucrărilor în zilele următoare; asfaltarea drumului spre Momaia pe o lungime de 1,6 km, unde mai sunt ceva remedieri de executat la rigole. De remarcat ar fi faptul că Vlădeştii, Bădislava, Blajul şi Bîrseştii de Sus n-au intrat în proiectul de canalizare, deoarece nu au încă reţea de apă, urmând să fie parte a unui alt program investiţional. Ca perspective de viitor, la ministerul de resort sunt depuse pentru finanţare două proiecte de drumuri, unul în lungime de 14 km, cu o valoare estimată la 2 milioane euro (90 milioane lei) şi un drum agricol (deja licitat, lungime 6,2 km, valoare 1 milion euro), pentru care lipsesc deocamdată avizele de la Transelectrica, fără de care nu se poate da "verde" la licitaţia de execuţie. S-a luat în calcul şi construcţia unui pod peste Topolog în punctul Pietroasa, prin care se va uşura accesul spre Vlădeşti (Spinete şi Poiana Lungă) - a mai spus primarul, precizând că este vorba doar despre proiecte mari de viitor.

Aleşii locali

Meritele reuşitelor din anul 2016 trebuie împărţite între aleşii locali din trecutul mandat şi cei din cel actual. După alegerile din 5 iunie, a rezultat o nouă componenţă a administraţiei publice din Tigveni, după cum urmează: Doru Dumitru Slătineanu (primar), Constantin Smeu (viceprimar) - echipa care-şi continuă munca începută în anul 2004 - Dana Chiroiu, Sorin Cozma, Filofteia Cărămidaru, Nicolae Gîlcescu, Constantin Iulian Papa, Elena Roxana Piele, Gheorghe Piele şi Gheorghe Furdui (toţi de la PSD), Vasile Filip şi Cristian Obrocea (PNL), Gheorghe Diaconu şi Ion Stătescu (PRU). De reţinut ar fi faptul că unii au continuitate, în timp ce alţii au trecut la categoria "foşti consilieri locali", cum ar fi cazul cu Ion Baciu, Alin Piele şi Elena Popa.

Tigveni 488

Programul sărbătoririi din acest an a debutat în data de 19 octombrie printr-un pelerinaj pe urmele lui Ştefan cel Mare, făcut de un grup numeros de localnici pe un itinerariu de 1.700 km, care a cuprins mai multe lăcaşuri de cult ortodox din Moldova. Sub conducerea primarului Doru Dumitru Slătineanu, deplasarea s-a făcut cu un autocar care a ajuns la Iaşi, unde argeşenii au fost primiţi şi binecuvântaţi de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei, originar din comuna Corbi, apoi la Botoşani, Suceava, Putna (unde-şi doarme somnul de veci Ştefan cel Mare şi Sfânt), la Suceviţa, Moldoviţa, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Voroneţ, Humor, Neamţ, Secu, Sihăstria, Cheile Bicazului, Sighişoara, Sibiu, Rm. Vâlcea şi acasă, la Tigveni - după 4 zile. În 25 octombrie, între orele 17.30 şi 22.30, lângă stadionul din centrul comunei s-a desfăşurat tradiţionalul Foc al lui Sumedru, la care au participat numeroşi localnici, iar a doua zi s-a prăznuit creştineşte Sf. Dumitru. Vineri, 28, în centrul atenţiei a fost  Ziua Şcolii "Gabriel Marinescu". "Anul acesta este unul în care aniversăm 488 ani de la prima atestare a localităţii, pomenită într-un hrisov prin care se întărea Mănăstiruii Argeşului stăpânirea asupra moşiei de la Tigveni de către Cancelaria voievodului Radu de la Afumaţi, în 1528 şi 77 ani de la modernizarea comunei noastre, în 1939, de către gen. Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliţiei Capitalei şi, pentru scurt timp, ministru de Interne al Regatului României. Ca fiu al satului, cu fraţii săi, care au făcut tot carieră militară, ajungând generali - Victor, fiind şi ministru al Sănătăţii, iar Nae, comandant de regiment - au făcut cinste tatălui, învăţător la Tigveni. Gabriel Marinescu a fost cel care a dat o nouă viaţă acestei localităţi rurale, care a ajuns să fie iluminată electric, una dintre primele din ţară, sistematizând străzile, renovând şcoala (în care practic se născuse el şi Nae), dotându-o cu o centrală electrică, o sală a motorului, darac de lână, gater şi moară, garaje, punând astfel bazele unei mici industrii locale. În planurile sale era să aducă investitori din Bucureşti, după ce-l convinsese pe industriaşul Mociorniţa să facă o fabrică de pielărie şi încălţăminte la Tigveni, unde urma să se ridice şi o fabrică de cărămidă, la Momaia. N-a mai apucat, căci a fost asasinat de legionari la Jilava, în data de 26 noiembrie 1940. Materialele de construcţie adunate de el au fost duse din ordinul şefului statului, gen. Ion Antonescu, la Curtea de Argeş, de unde au fost transferate cu trenul la Corbeni, pentru construirea Satului Nou - Antoneşti, după inundaţiile din vara anului 1941", ne-a dezvăluit primarul Doru Dumitru Slătineanu. 

Amintirea gen. Gabriel Marinescu este păstrată cu sfinţenie de oamenii locului care, la propunerea directorului de atunci, prof. Ion Stătescu, în data de 28 octombrie 2003 au dat numele său şcolii din centrul comunei, în faţa căreia s-a instalat bustul din bronz al acestui merituos fiu al Tigveniului. Manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat după ora 11.00, când se încheiaseră cursurile, şi au inclus şi depuneri de coroane la soclul statuii din partea Primăriei şi Consiliului Local Tigveni, a conducerii actuale a unităţii de învăţământ - director Maria Popescu - precum şi un program artistic de excepţie susţinut de elevi. 

Cinste lor!

Jurnalul zilelor dedicate sărbătoririi localităţii a continuat sâmbătă, 28 octombrie, de la ora 17.00, când pe scena instalată pe stadionul din Tigveni au evoluat artiştii din Ansamblul Folcloric "Argeşul" şi cei de la Grupul vocal bărbătesc "Rapsozii Argeşului", care activează în cadrul Centrului de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" din Curtea de Argeş. După ora 19.00 s-a desfăşurat Balul tineretului, care s-a încheiat către miezul nopţii. Premierile aprobate de legislativul local s-au desfăşurat duminică după sosirea reprezentanţilor Consiliului Judeţean, în frunte cu preşedintele Dan Manu şi vicepreşedintele Simona Brătulescu, alături de care s-au regăsit senatorul Şerban Valeca, deputaţii Mircea Drăghici şi Andrei Gerea, consilierul judeţean Radu Dumitrache, primarii Niculaie Dragnea (Băiculeşti) şi Virgil Baciu (Corbi), precum şi aleşii locali din Tigveni.

Astfel, au primit Diplome de recunoştinţă veteranii de război care mai sunt în viaţă, după cum urmează: Vasile Alexandru Nicolae (n. 1926), Nicolae Constantin Diconescu (n. 1923), Ion Alexandru Predescu şi Gheorghe Alexandru Tone (ambii născuţi în anul 1920). N-au fost uitaţi nici decanii de vârstă ai comunităţii: Maria Popescu (din satul Tigveni, născută în anul 1919 - 97 ani), Maria Minciună (Bălteni, 1922 - 94 ani), Maria Olteanu (Blaj, 1925 - 91 ani), Elena Ciuciu (Bîrseştii de Sus, 1923 - 93 ani), Filofteia Ana (Bîrseştii de Jos, 1920 - 96 ani), Elena Baciu (Bădislava, 1927 - 89 ani), Elena Trandafir (Vlădeşti, 1925 - 91 ani) şi Maria Crânguşi (Bălileşti, 1926 - 90 ani). S-ar părea că femeile au un avantaj faţă de bărbaţi, căci parcă ar deţine secretul longevităţii...

La categoria familiilor exemplare au fost premiate următoarele cu convieţuiri de peste 50 ani: Ion şi Maria Radu (Tigveni), Gheorghe şi Elisabeta Neţ (Bîrseştii de Sus), Toma şi Maria Şerban (Bălteni), Gheorghe şi Floarea Scorbură (Tigveni), Emilian şi Maria Roman (Bîrseştii de Jos), Aurel şi Alexandrina Anghel (Bîrseştii de Sus), Constantin şi Filofteia Neţ (Bîrseştii de Sus), Ioan şi Maria Roşca (Bădislava), Constantin şi Maria Jacă (Bîrseştii de Jos), Gheorghe şi Floarea Honeag (Bădislava) şi Constantin şi Maria Velicaru (Tigveni). Edilii au considerat corect să-i premieze şi pe elevii care au obţinut rezultate foarte bune la învăţătură, la olimpiade şi concursuri şcolare, precum şi în activităţi culturale. Remarcaţii au fost: Andrei Tavă (clasa a VIII-a, Olimpiada Naţională la Chimie), Antonia Dumitru (clasa a VII-a, Olimpiada judeţeană de Limba română), Ştefan Papa (clasa a VIII-a, prima medie de pe Valea Topologului la Evaluarea Naţională), Teodora Popescu (clasa a VIII-a, locul I la concursuri culturale şi creaţie), Izabela Căldăraru (clasa a VII-a, idem), George Vicenţiu Miroiu (clasa a IV-a, locul I faza zonală a Olimpiadei de Matematică), Mădălina Lupu (clasa a VI-a, pentru promovarea muzicii şi folclorului din zonă cu prilejul unor festivaluri de gen, spectacole şi emisiuni radio şi TV) şi  Ansamblul de cântece şi dansuri folclorice "Topologul", alcătuit din elevi din clasele V-VIII, condus de maestrul coregraf Ilie Stelian. De asemenea, au primit diplome SC General Kraft Construct şi SC Diana Com SRL, pentru investiţiile realizate pe teritoriul localităţii, care au generat şi 9 locuri de muncă pentru localnici.

La Mulţi Ani, Tigveni!

La sărbătoarea de duminică, generosul spaţiu a permis etalarea multor produse tradiţionale, în frunte cu emblema acestor meleaguri - mărul - dar şi cu brânzeturi sau produse din sfera culinară, care au făcut deliciul gurmanzilor şi nu numai. Temperaturile scăzute au putut fi combătute cu băuturile naturale, care sunt cunoscute peste şapte hotare, dar şi cu cele mai sofisticate - pentru anumite gusturi - aduse de numeroşii comercianţi. N-au lipsit posibilităţile diverse de distracţie atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar foarte interesant a fost programul artistic extrem de cuprinzător, în care au figurat ansambluri precum "Doina Cîrcinovului" (Priboieni), "Argeşelul" (Boteni), "Hora" (Albeştii de Argeş), "Ciobănaşul" (Valea Danului), "Floare de colţ" (Corbeni), "Floricica (Bîrla), "Topologul" (Tigveni), "Crăişorii Piatra Craiului" (Zărneşti - Braşov), dar şi solişti cunoscuţi şi iubiţi precum localnicii de pe Valea Topologului - Mitică Tavă şi Mădălina Lupu - sau invitaţi speciali precum Elena Sima, Marcela Fota, Valentin Samfira şi Sanda Argint. După lăsarea serii, în jurul orei 19.00, cerul s-a fi luminat apoteotic de un foc de artificii, prilej pentru cei prezenţi să rostească cele mai bune urări pentru locurile în care trăieşte o comunitate de oameni vrednici de tot respectul.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!