Se conturează Strategia de dezvoltare a Oraşului Regal Curtea de Argeş până în anul 2023

 Reprezentanţii ABG Business, firma care a câştigat licitaţia pentru proiectul privind Strategia de Dezvoltare Durabilă a municipiului Curtea de Argeş, iniţiat de fostul primar, Nicolae Diaconu, s-au întâlnit vineri, de la ora 13.00, în Sala Mare a Primăriei cu edilul-şef Constantin Panţurescu, vicele Gabriel Jubleanu şi argeşeni din mai multe domenii de activitate, precum cadre didactice şi directori ai instituţiilor de învăţământ din urbe, oameni de afaceri, medici, reprezentanţi din partea Pompierilor, Jandarmeriei, Armatei şi Poliţiei Municipale, consilieri locali, delegaţi ai Arhiepiscopiei şi manageri de instituţii. Cu toţii au fost invitaţi la această primă consultare publică în vederea stabilirii unor priorităţi şi strategii de lucru viitoare pentru consolidarea şi expansiunea economică a municipiului, cu un plan de bătaie care se întinde până în anul 2023. Cu alte cuvinte, scopul a fost acela de a se demara astfel de strategii printr-o largă consultare publică. Totodată, pe viitor vor mai avea loc încă două astfel de dezbateri, pentru a se culege cât mai multe informaţii despre problemele cu care autoritatea publică locală şi locuitorii din oraşul nostru se confruntă în diferite domenii de activitate. Echipa prezentă la Curtea de Argeş a pus în discuţie aspecte care privesc întreaga comunitate şi a subliniat necesitatea implicării actorilor principali din cadrul acesteia. S-a subliniat faptul că existau aşteptări în sensul propunerii de obiective concrete, clare, dar mai ales realiste, căci "o astfel de strategie trebuie să fie instrumentul principal cu care un manager trebuie să lucreze zi de zi şi trebuie să cuprindă toate aspectele pe care un oraş le include, dar şi cele pe care le doreşte".

Un document programatic

Pentru cei care s-ar putea întreba "De ce mai avem nevoie de o astfel de strategie?", răspunsul dat de gazde a fost acesta: "Niciun fel de iniţiativă - locală sau finanţată european ori public - ce poate îmbrăca rolul unui proiect, nu poate fi derulată şi mai ales implementată fără ca ea să se regăsească într-o astfel de strategie-document, căci trebuie prelucrată, monitorizată şi asumată. Este, deci, un document extrem de important şi nu se doreşte o abordare teoretică, ci una reală, pe baza unor informaţii foarte corecte şi a unor obiective asumate corespunzător." Aşadar, invitaţii au înţeles încă de la început că în corpul acestei strategii se doreşte o includere completă în abordare a elementelor specifice ale municipiului, care ţin de o analiză foarte detaliată, de o consultare publică interactivă şi de un set de argumente legate de partea financiară sau posibilitatea acestui oraş de a atrage un volum semnificativ de resurse - fără de care este imposibil de atins obiectivele stabilite, toate acestea urmând a fi adaptate şi flexibilizate într-o perspectivă a unui oraş viabil, performant din punct de vedere economic, atât al administraţiei, cât şi social. S-a spus că aceste strategii au capătat în ultimii ani o deosebită importanţă, căci pe acest exerciţiu conturat se fac nişte modificări reale, care se termină cu elementele concrete, adică proiectele pe care primăria le va implementa în perioada imediat următoare. 

Astfel, s-a pornit cu o etapă de prezentare a unor serii din rezultatele analizei realizate pe diferite domenii de activitate, aşa cum reiese din informaţii de la Institutul Naţional de Statistică şi din date prezentate în diferite rapoarte, studii şi strategii anterioare. Baza analizei au reprezentat-o, deci, domeniile principale pe care autoritatea publică locală le coordonează sub diferite forme: de la elemente de tip demografic la cele legate de natură economică, apoi elemente de educaţie, turism, cultură, social etc. Scopul a fost acela de a se contura cât mai fidel situaţia actuală a municipiului Curtea de Argeş, în aşa fel încât cei prezenţi la întrunire să poată interveni cu idei, sugestii, completări, totul pe tonalitatea unor discuţii colegiale, de interes comun.

Ne pleacă tinerii...

Primele aspecte abordate au fost elementele de ordin geologic - cadru natural, mediu, reţea hidrografică şi s-a continuat cu o analiză demografică minuţioasă. Aceasta din urmă a scos în evidenţă principalele probleme legate de componenta vitală a oraşului - populaţia. De exemplu, s-a observat că evoluţia populaţiei după domiciliu la nivelul municipiului este în continuă descreştere în ultimii 15 ani, iar numărul persoanelor de sex masculin, deşi niciodată peste cel al celor de sex feminin, era în 2015 cu mult sub media ultimilor ani. De asemenea, numărul născuţilor vii a scăzut dramatic, în timp ce al decedaţilor este în continuă creştere. Tot în 2015, numărul căsătoriilor înregistra o uşoară creştere, iar cel al divorţurilor o scădere îmbucurătoare, însă rapoartele legate de stabilirea domiciliului/reşedinţei, respectiv plecarea din Curtea de Argeş, arătau că municipiul nostru rămâne tot mai golit de oameni în fiecare an (iar aici intră în discuţie mai ales generaţia tânără, care migrează spre oraşele mari). Aceasta cu toate că numărul de locuinţe construite la nivelul oraşului a crescut. Cum foarte mulţi tineri hotărăsc să plece definitiv cu domiciliul în oraşe mai bine dezvoltate, care le oferă locuri de muncă şi un alt nivel de trai, s-a tras concluzia că, la ora actuală, Curtea de Argeş este un oraş îmbătrânit şi există riscul de a nu avea cu cine se lucra la dezvoltarea infrastructurii. În ceea ce priveşte situaţia defrişării, pentru care exista un grafic începând cu anul 2000, s-a constatat că la noi încă nu s-a tăiat atât de mult, mai ales că s-au şi împădurit câteva zone, spre deosebire de alte oraşe care se confruntă cu mari probleme la acest capitol.

... dar avem potenţial turistic ce poate contribui la creşterea economică

În cadrul dezbaterii s-au prezentat diferite forme de investiţii în turism, dar s-a spus că fără o strategie nu reprezintă decât o alocare haotică a unor resurse fără a se ajunge la obiectivul stabilit. Dezvoltarea turismului trebuie făcută în contextul resurselor existente prin valorificarea a ceea ce se găseşte în municipiu la această oră. În acest sens s-a amintit că dezvoltarea turismului contribuie armonios la creşterea economică şi socială, sporind veniturile populaţiei locale, prin efectul multiplicator: "Turismul este un element ce dinamizează economia locală prin influenţa exercitată asupra sectorului terţiar al economiei - servicii, comerţ, industrii artizanale, transporturi locale." Cum era necesară o împrospătare a memoriei, s-au enumerat şi cele mai importante obiective turistice antropice ale municipiului, considerate relevante pentru strategia de dezvoltare locală durabilă: Mănăstirea Curtea de Argeş, Fântâna lui Manole, Curtea şi Biserica Domnească, Ruinele Bisericii Sân Nicoară, Biserica Olari, Biserica "Sfinţii Voievozi"-Bolniţă, Biserica "Sfântul Nicolae"-Drujeşti, Biserica Brad-Bătuşari, Biserica "Sfinţii Îngeri", Casa Norocea-Muzeul de Etnografie, Gara Regală, Muzeul Municipal şi Cetatea Poenari. Ca bază de cazare, în 2015 au fost identificate 3 hoteluri, 12 pensiuni şi o pensiune agroturistică, însumând un total de 16 unităţi.

Supermarket-urile scot banii din oraş!

La capitolul "Economie", s-a spus că aceasta joacă un rol foarte important în procesul oricum anevoios şi de lungă durată de dezvoltare, astfel că toate oraşele trec prin transformări uriaşe în ceea ce priveşte capacitatea de a crea locuri de muncă şi de a le menţine. În acest context s-a adus în discuţie şi problema supermarket-urilor, care scot din oraşe tot ce se produce, căci banii merg la străinii care le administrează, iar economia oraşului se duce pe Apa Sâmbetei: "Puţine primării au reacţionat şi au cerut ca un procent de 2% din vânzările zilnice să intre în conturile lor. În cele mai multe oraşe au fost acceptate aproape fără condţii şi reţineri, iar acest lucru este în dauna administraţiei publice locale." Totodată, s-a adus în centrul atenţiei şi Autostrada Piteşti-Sibiu, care cu siguranţă se va materializa în următorii ani. Deşi finalizarea sa va atrage după sine avantaje uriaşe pentru acest oraş, trebuie căutate metode de descongestionare a traficului, care va ajunge curând ca pe Valea Prahovei. De aceea, atât Autostrada, cât şi Transfăgărăşanul rămân două provocări majore, care trebuie abordate integrativ.

Avem potenţial turistic şi nu ştim să-l valorificăm!

Cum echipa care se va ocupa de acest proiect nu şi-a dorit să facă o diagnosticare înainte de se consulta cu invitaţii, aceştia au fost poftiţi la cuvânt. Pornind de la întrebarea lansată - "Care sunt nevoile comunităţii de afacere şi cum crede fiecare că se poate configura relaţia dintre mediul de afaceri, forţa de muncă disponibilă pe plan local cu echipa ABG şi Primăria?", s-a dat glas unei serii de propuneri interesante, plauzibile şi aplicabile. Iată câteva dintre ideile venite din public:

Nichita Sandu, director ARGCOMS SCM: "Aş propune un consorţiu local, ca o sinergie a tuturor instituţiilor, pentru care avem lege din 2016 şi în care parteneri sunt oamenii de afaceri, autoritatea publică locală, ONG-uri, Camera de Comerţ şi Industrie - al cărei vicepreşedinte sunt, şi alţii, care se unesc într-o asociere în participaţiune. Acestea sunt toate elementele pentru a se constitui un grup de interese. Mai mult decât atât, acest incubator de afaceri este şi lucrativ, pentru că noi avem experienţa unui consorţiu la Curtea de Argeş, care a funcţionat în perioada 1994-1996, sub coordonarea cu interes a primarilor Ghigheanu şi Nicuţ, în urma căreia s-a reuşit ceva - Piaţa 1 Mai, care este copilul ce s-a dezvoltat şi acum îl vedem ca un adult în toată puterea cuvântului. Prin această formă se pot atrage ajutoare de stat, fonduri europene sau provenind de la guvern. În plus, aceste incubatoare de afaceri au scutiri de taxe şi impozite locale, atât cât se poate. A doua propunere ar fi aceea a întreprinderilor sociale şi a celor de inserţie socială, care au şi lege, şi norme de aplicare, pentru a atrage forţa de muncă de care ducem lipsă. Acestea atrag oamenii aflaţi în nevoie, care decât să fie o presiune asupra bugetului Consiliului Local sau a celui central de asigurări sociale, pot produce ceva pentru sine, pentru a depresura aceste bugete."

Ionel Păunescu, consilier local: "Argeşul a avut binecuvântarea să fie aşezat foarte bine din punct de vedere geografic, aşa că ar trebui dezvoltat turismul pe valea aceasta, mai ales că din punct de vedere istoric îndeplinim condiţii de eligibilitate pentru acest lucru. Avem apoi turismul ortodox, dat fiind că suntem binecuvântaţi cu Mănăstirea şi Biserica Domnească..."

Adrian Dăscălescu, reprezentant Salvamont: "Ar trebui să gândim o strategie de turism, căci venim, vizităm Mănăstirea, vizităm Biserica Domnească şi apoi ce mai e de făcut? Se cheltuiesc prea puţini bănuţi numai pentru aceste două obiective. Trebuie să gândim ceva care să-i reţină pe turişti 2-3 zile, adică mai multe activităţi, care fac regula în turism în ziua de astăzi." (Cu alte cuvinte, acesta sugera o soluţie de polarizare şi de captare a atenţiei turiştilor pe un segment complex - turism, cultură, turism religios - cu activităţi care să atragă şi să devină generatoare de venituri pentru primărie.)

Mariana Moise, director SPAS: "Având în vedere că sunt foarte mulţi pensionari, mă gândesc să se facă ceva şi pentru ei, chiar dacă serviciile sociale sunt doar consumatoare, şi nu generează resurse, dar într-o comunitate normală este firesc să ne adresăm şi acestor oameni cu nevoi speciale. Un cămin de bătrâni sau o unitate medico-socială, de îngrijire paleativă la nivelul oraşului, este o necesitate şi trebuie găsită o soluţie. Avem mulţi bolnavi de cancer în stadii terminale care nu au unde să fie îngrijiţi. Sau putem să-i spunem Centru de activare şi îmbătrânire activă, care să vină cu programe în care pensionarii pot redeveni persoane active."

Traian Ionescu, arhitect: "Noi nu ne bazăm deloc pe Istorie. Suntem Oraş Regal şi nu avem târguri regale, de sezon. Ar trebui să recuperăm nişte meserii uitate. Avem Cartierul Olarilor, dar niciun olar în zonă! Avem aici produse unice în lume: oţet de prune, ulei de nucă... Trebuie o politică de recuperare a tradiţiilor argeşene. Apoi, în curând, vom avea sute de maşini, ca pe Valea Prahovei, odată cu venirea autostrăzii. În direcţia de mediu ar fi recuperarea apelor de ploaie, în aşa fel încât oraşul să devină ecologic, iar asta ar aduce şi foarte multă mână de lucru."

Cosmin Neaţă, reprezentant din sectorul turismului: "Eu aş începe prin a face din Curtea de Argeş cel mai curat oraş din România. Totul să fie impecabil, cu aranjamente florale, cu terase bine amenajate, faţade renovate... Turiştii sunt atraşi de un <<cel mai>> şi sunt dispuşi să petreacă mai mult timp şi să cheltuiască mai mulţi bani într-un astfel de oraş, plăcut ochiului, aşa cum este Cisnădioara, de exemplu." Pentru a se pune în aplicare această soluţie este necesară o transformare comportamentală a cetăţeanului, iar acesta este un efort de foarte lungă durată şi o strategie pe şapte ani nu ar fi suficientă.

Caliopie Ichim, protosinghel: "S-au pomenit două obiective extrem de importante pentru turismul religios în oraş - Biserica Domnească şi Mănăstirea, dar aş vrea să ne impropriem un nou obiectiv care ne poate aduce notorietatea pe care nu ne-o putem închipui. Am probat-o atunci când a fost înmormântată Regina Ana aici. Mă refer la faptul că trebuie să ne obişnuim să spunem că avem aici Necropola Regală. Este un obiectiv pe care Biserica l-a făcut şi-l pune pentru vecie la dispoziţia oraşului, dar se învecinează cu domeniul public. Rugăminea ar fi să se cuprindă în acest plan de dezvoltare şi partea ce ţine de domeniul public din faţa Mănăstirii, astfel încât atunci când vor veni turişti şi se vor organiza din nou ceremonii, să fie spaţiul pregătit în permanenţă la dispoziţia celor care doresc să participe la asemenea evenimente şi care, la diversele ocazii, când Mănăstirea organizează procesiuni şi sărbători, să poată primi credincioşii şi turiştii în condiţii bune. Astăzi este o improvizaţie. Avem un fel de parcare, un fel de servicii, lipsă de toalete publice... Trebuie rezolvat şi acest comerţ stradal din faţa Mănăstirii, care astăzi este o ruşine. Este un târg permanent cu fel de fel de culori, de acoperişuri, de mese, scaune, piedici în faţa turiştilor, plus o mare abundenţă de cerşetori. Putem face un lucru mult mai frumos, mai important. Referitor la Sân Nicoară şi la Biserica Domnească, noi nu suntem proprietari. Dar vor fi soluţii pe viitor, că avem o nouă conducere care a înţeles lucrurile de altă manieră. Sunt speranţe că ne vom spăla de această responsabilitate şi ruşine. Dar au fost foarte multe piedici."

Dumitru Grecu, patron în industria turismului: "Domeniul de activitate pe care îl reprezint suferă din punctul de vedere al sezonalităţii. Primăria ar trebui să se gândească ce trebuie făcut ca zona întreagă să fie atractivă pe tot parcursul anului. Curtea de Argeş ar putea chiar să ajungă capitala turismului românesc! Sunt puţine oraşe cu un potenţial enorm din punctul de vedere al obiectivelor turistice, care să aibă şi Arhiepiscopia pe raza sa, şi care să nu colaboreze ani de zile cu aceasta! Biserica Domnească are o pictură unică în lume, ar trebui să avem coadă de autocare care să vină acolo tot timpul anului. Dar nu valorificăm nimic! Domnul Nichita Sandu are un proiect extraordinar - turismul şcolar, în cadrul căruia vin elevi şi învaţă meşteşugurile tradiţionale. Dar asta fără implicarea autorităţii publice locale, care ar trebuie să o facă. Ar trebui făcut un calendar al tuturor evenimentelor, căci sunt foarte multe, care se organizează haotic, fără calendar, fără promovare... Astea trebuie făcute într-un grad organizat. Turismul nu se face numai în Curtea de Argeş, căci noi avem o întreagă zonă cu un potenţial extraordinar. Este Transfăgărăşanul, care este unic în lume şi l-au descoperit străinii. Avem mănăstirile din apropiere, cum ar fi Corbii de Piatră, vestigiu foarte vechi, prielnic pentru turismul ecumenic."

Populaţia şcolară este în scădere

Ultima parte a întâlnirii a fost dedicată sectorului Educaţiei. Şi aici s-a făcut întâi o analiză a situaţiei a actuale a unităţilor de învăţământ de stat din Curtea de Argeş (şase licee, şase şcoli gimnaziale, o şcoală primară, patru grădiniţe cu program prelungit, 5 grădiniţe cu program normal, o şcoală gimnazială specială) şi a celor private (o şcoală postliceală şi o grădiniţă cu program normal şi prelungit). Cât despre o unitate de învăţământ superior, deocamdată la noi nu mai există, deşi ar fi de dorit ca măcar o filială a unei facultăţi să existe în urbe. Publicul a putut urmări şi un grafic al populaţiei şcolare pe niveluri de educaţie, care arăta o clară tendinţă de scădere. Deşi s-a apreciat faptul că ratele de promovabilitate din ultimii ani din unele şcoli au arătat că la Curtea de Argeş se face încă şcoală şi că dascălii sunt foarte bine pregătiţi, s-a pus întrebarea ce se va întâmpla cu aceste elite, dacă vor rămâne în oraş sau vor pleca: "Oferă oraşul alternative ca populaţia tânără să rămână aici? Are comunitatea ce să le ofere, pentru ca după 4-5 ani de facultate să se reîntoarcă în localitate? Altfel, producem educaţie de care se bucură alţii." La nivel de dotări, s-au înregistrat câteva scăderi în materie de săli de sport, ateliere, săli de clase, laboratoare etc. S-a spus apoi că şcolile reprezintă un element central în ceea ce înseamnă dezvoltarea comunităţii, un factor activ, care trebuie să fie iniţiatorul unor colaborări şi parteneriate cu Primăria.

"Am putea comasa un număr de licee..."

Legat de problema scăderii populaţiei şcolare, Ioan Călinescu, directorul Liceului Tehnologic Auto, a spus: "Eu am înţeles că strategia aceasta despre care vorbim înseamnă creşterea calităţii vieţii în Curtea de Argeş. Trebuie, deci, o propunere de echilibru între domenii, eventual şi cu modalităţi. În acest context, educaţia este o chestiune greu perceptibilă în totalitatea ei. Formarea profesională începe după clasa a VIII-a şi este o componentă importantă pentru formarea socială a tânărului. În Curtea de Argeş avem multe, foarte multe unităţi de învăţământ liceal. Două dintre acestea, de înaltă calitate, exportă foarte mult tineret din municipiu, iar celelalte patru sunt orientate mai mult către necesităţile zonei, în sensul că tineretul care se formează aici rămâne în marea majoritate în perimetrul oraşului. Marele avantaj al acestor şase unităţi este că acoperă şi 21 localităţi din perimetrul municipiului. Avem tendinţa aceasta de scădere a populaţiei şcolare, căci anul acesta avem cu două clase mai puţin şi la anul vor mai dispărea două. Ar fi bine să avem deschidere spre cât mai multe meserii, dar legislaţia românească este destul de rigidă. Ca propunere, avem două variante: fie comasăm un anumit număr de licee, fie rămânem în varianta actuală, care nu este viabilă atâta vreme cât lucrăm cu unităţi mici. Ar mai fi şi o a treia sugestie - campus şcolar. Eu reprezint singura unitate din municipiu cu o astfel de structură, căci am elevi de la 2 ani la 59 - adică şcoală de maiştri. Am putea avea strict liceu tehnologic, strict liceu de cultură generală şi vocaţional şi o şcoală profsională. Aceste trei unităţi ar fi suficiente, dar puternice, cu bază materială bine definită, astfel încât să facă faţă cerinţelor actuale!" În faţa acestei idei s-a spus că ar trebui făcută o analiză şi o abordare strică a domeniilor din Curtea de Argeş şi a cererii de forţă de muncă specializată.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!