Pentru recuperarea pagubei de 67 miliarde lei vechi la bugetul municipal, Nichita Sandu propune soluţia juridică a "acţiunii în regres contra celor ce nu şi-au făcut treaba"!
Fostul preşedinte al Comisiei Juridice a Consiliului Judeţean Argeş, preşedintele ARGCOMS SCM, ne-a contactat după apariţia materialului referitor la paguba înregistrată de bugetul Unităţii Administrativ Teritoriale Curtea de Argeş, care a trebuit să achite sumele accesate de la Uniunea Europeană pentru că investiţia în Parcul fotovoltaic de pe strada Tarniţa nu s-a realizat la termen, fiind la ora actuală în conservare. "Am citit materialul publicat de ARGEŞ EXPRES pe această temă. În mare, cunoşteam problema de la foştii consilieri locali liberali din mandatul trecut, colegii mei de partid... Am constatat că dl. primar Constantin Panţurescu a fost extrem de diplomat când a apreciat că această pagubă făcută bugetului municipal are şanse minime să fie recuperată în următorii 30 ani. Din punctul dumnealui de vedere a evitat, la modul cel mai elegant cu putinţă, folosirea radicală a termenului niciodată! Ca jurist, mă văd silit să-l contrazic: pierderea - tehnic sau teoretic vorbind - s-ar putea recupera apelând la soluţia acţiune în regres contra celor care nu şi-au făcut treaba! Adică a celor pe care justiţia i-ar putea identifica drept vinovaţi de neîndeplinirea unor îndatoriri funcţionale stabilite prin fişa postului fiecăruia. Să mă explic: s-a identificat oportunitatea de a accesa nişte bani europeni pentru finanţarea unui proiect considerat benefic pentru comunitate şi s-au făcut paşii necesari pentru întocmirea documentaţiei. Consiliul Local Curtea de Argeş a aprobat proiectele de hotărâre propuse de către primarul în funcţie la momentul respectiv, Nicolae Diaconu. S-a obţinut finanţarea europeană, s-a făcut licitaţia de execuţie şi, după contestaţiile de rigoare, s-a urmat cursul stabilit - încheierea contractului cu firma care a câştigat licitaţia. Apoi s-a intrat în derularea contractului de execuţie a lucrărilor. Sunt convins că totul s-a făcut ca la carte, cu respectarea tuturor condiţiilor legale! Problema este dacă toţi factorii implicaţi şi-au făcut corect datoria în limita competenţelor legale... Un lucru este clar: s-au demarat lucrările pentru construcţia obiectivului, s-au plătit nişte bani pentru ceea ce s-a făcut, dar proiectul s-a împotmolit la final. Sau cel puţin aşa le-a spus consilierilor locali din trecutul mandat principalul ordonator de credite, primarul Diaconu. Cum nu s-a respectat termenul de finalizare a investiţiei şi de intrare în producţie a Centralei fotovoltaice de pe strada Tarniţa, s-a pus problema returnării banilor europeni primiţi. Pe care-i accesase UAT Curtea de Argeş!... Numai că, între timp, firma care obţinuse contractul de execuţie intrase în faliment! S-a spus că era necesară deschiderea unei acţiuni în justiţie pentru recuperarea pagubei de la respectiva firmă şi s-a aprobat de către legislativ contractarea serviciilor unei case de avocatură specializate, motivându-se că juriştii primăriei nu se puteau descurca cu un asemenea caz. Deşi era evident că şansele de reuşită erau minime, s-au cheltuit alţi bani. Acum ştim care este paguba - certă şi imputabilă - iar recuperarea ei s-ar putea face prin acţiune în regres contra celor ce n-au urmărit derularea lucrărilor, acoperirea facturilor emise prin volumul de lucrări şi, nu în ultimul rând, respectarea termenelor stabilite pentru fazele lucrării. Nu este treaba mea să-i nominalizez pe cei ce nu şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu. Ca simplu cetăţean nemulţumit de faptul că banii din taxele şi impozitele pe care le-am plătit şi eu ca şi alţi contribuabili corecţi s-au dus pe Apa Sâmbetei - cum aţi notat în ziar - nu uit că am avut un primar, principal ordonator de credite, ce transmitea mesaje direct sau prin presă că lucrările erau în grafic şi că dumnealui avea un aparat în tehnic şi de specialitate în subordine, incluzând jurişti care au făcut contractul cu firma care ne-a tras clapa, cu oameni care aveau datoria să urmărească derularea investiţiei monitorizându-l şi pe dirigintele de şantier angajat de beneficiar şi, nu în ultimul rând, nu pot exonera de răspundere legislativul local din mandatul 2012-2016. Şi asta pentru că dumnealor, consilierii locali, primind indemnizaţii, deci fiind plătiţi să vegheze la buna gospodărire a problemelor comunităţii, răspund pecuniar şi penal - dacă se constată că este cazul - pentru modul în care-şi fac datoria! Legat de acest aspect, îmi amintesc că la vremea în care am aflat de la colegii liberali care erau consilieri locali despre aceste probleme, i-am avertizat să fie foarte atenţi la ce votează! Cum a făcut-o fiecare, se poate descoperi foarte uşor din procesele verbale de şedinţă întocmite... Concluzionând, există o soluţie legală de recuperare a prejudiciului provocat bugetului, prin acţiune în regres - după cum am mai spus. Deocamdată, aceasta este numai teoretică, dar poate deveni practică în cazul în care va exista voinţă şi dacă se vor respecta termenele pentru deschiderea unei asemenea acţiuni. Iau în calcul, de asemenea, controlul organelor specializate ale statului sau autosesizarea lor", a încheiat juristul Nichita Sandu.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
