De n-ar rămâne doar pe hârtie... S-a conturat Strategia de Dezvoltare a municipiului, care trebuie definitivată

 Joi, la Primăria Curtea de Argeş a avut loc cea de-a doua dezbatere din cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a municipiului Curtea de Argeş, care se adresează perioadei următoare, până în 2023. Reprezentanţii ABG Business Tools, cei care au câştigat licitaţia pentru realizarea acestei strategii, au promis în februarie, când avea loc primul seminar de informare şi consultare cu argeşenii, că la această secundă întâlnire se vor prezenta cu rezultatele analizei oraşului nostru, un diagnostic, primele concluzii şi propuneri de soluţii. Lucru pe care l-au făcut în proporţie de 90%, restul de 10 procente însemnând mici scăpări, în mare parte cauzate de o comunicare mai şubredă cu anumite persoane-cheie din municipiu, care deţineau statistici şi studii cu privire la anumite domenii. În orice caz, s-au făcut analize care evidenţiază puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, identificate pe baza colectării informaţiilor statistice dar şi a altor surse de informare sau în urma discuţiilor avute anterior. "Vrem să vă prezentăm ceea ce este foarte bine, dar şi lucrurile la care mai avem de lucru şi care ar trebui îndreptate în următoarea perioadă de timp. Acolo unde considerăm că este vorba despre o activitate superioară, am venit cu câteva propuneri preliminare, la care se pot face completări. Propunerile nu au o strânsă legătură cu cadrul financiar 2014-2020, deoarece strategia se adresează întregului spectru de finanţări. Sunt anumite tipuri de proiecte pe care încercăm să le prindem în strategie, dar veţi vedea şi altele, care nu se regăsesc neapărat în această strategie, pe care le credem utile şi sperăm că pe viitor vor exista soluţii financiare de a fi alocate şi implementate", au transmis aceştia. Discuţiile s-au raportat pe rând la domeniile de activitate, după care s-a făcut pauză pentru intervenţii din public. Concluziile pentru fiecare domeniu au fost legate şi de posibile direcţii de acţiune. Toate domeniile au fost abordate din punct de vedere intern şi extern, cu identificarea punctelor slabe şi a celor tari, a oportunităţilor şi a riscurilor.

Plusuri şi minusuri

Prima discuţie s-a concentrat asupra Cadrului Natural, unde s-au remarcat la puncte tari caracteristici ale reliefului care permit dezvoltarea turismului (inclusiv zona montană aflată în apropierea municipiului), o suprafaţă forestieră apreciabilă şi un climat favorabil, iar la puncte slabe s-a vorbit despre riscuri ale alunecărilor de teren şi posibile inundaţii. Ca oportunităţi s-au analizat următoarele: stabilirea unor culoare de dezvoltare către oraşele Piteşti şi Rm. Vâlcea, amenajarea complexă a Râului Argeş şi distanţa redusă până la viitorul segment de autostradă, respectiv Piteşti-Sibiu. Ca riscuri, s-au luat în calcul întârzierea conectării oraşului la culoarele naţionale de dezvoltare şi capacitatea redusă de implementare a proiectelor de dezvoltare.

Pe partea de Infrastructură au fost identificate ca puncte tari existenţa unei reţele de drumuri în stare relativ bună (aflată în proces de extindere şi modernizare) şi racordarea la reţelele de utilităţi - apă, canalizare, gaze naturale şi energie electrică. Fondul locativ relativ degradat, existenţa unor drumuri nemodernizate, gradul ridicat de uzură a reţelei de alimentare cu apă curentă, reţeaua de canalizare degradată şi subdimensionată şi degradarea reţelei feroviare au fost stabilite din start ca puncte slabe ale infrastructurii oraşului nostru. Dintre oportunităţi amintim: extinderea şi modernizarea infrastructurii rutiere, tehnologii noi pentru modernizarea infrastructurii serviciilor de iluminat public - inclusiv implementarea de surse nepoluante (fotovoltaice sau panouri cu LED) şi modernizarea infrastructurii feroviare. La riscuri s-au luat în calcul degradarea infrastructurii actuale, costul ridicat al documentaţiilor preliminare şi necesitatea cofinanţării proiectelor, care pot împiedica accesarea fondurilor europene.

La Demografie s-au încadrat la puncte tari numărul ridicat al populaţiei active (aproximativ 65% în 2015) şi raportul dintre populaţia feminină şi cea masculină relativ echilibrat. În schimb, au fost notate destule puncte slabe: tendinţa de scădere a numărului de locuitori, rata scăzută a natalităţii şi, implicit, îmbătrânirea populaţiei (aproximativ 11% populaţie este peste 65 ani), rata de dependenţă demografică în creştere şi soldul migratoriu negativ. Ca oportunitate s-a identificat mobilitatea populaţiei generatoare de aport capital uman, în special migraţia rural-urban. Proximitatea faţă de centrele urbane importante cu o dinamică economică accentuată şi continuarea emigraţiilor urbane şi externe au fost încadrate la riscuri.

În ceea ce priveşte Mediul, s-a vorbit despre puncte tari precum o suprafaţă relativ mare de spaţii verzi, derularea unor programe de management integrat al deşeurilor, existenţa unei staţii de epurare a apelor uzate menajere şi colectarea selectivă a gunoiului menajer. Cu toate acestea, suprafaţa spaţiilor verzi ar fi insuficientă pentru respectarea normelor UE, iar staţia de epurare a apelor uzate menajere este depăşită din punct de vedere tehnologic, aşa că se ajunge la poluarea pânzei freatice prin infiltrarea în sol a respectivelor ape. Toate acestea nu pot constitui decât puncte slabe în domeniul de faţă. Ca oportunităţi, au fost abordate: extinderea spaţiilor verzi la nivel de municipiu; construirea unei noi staţii de epurare conform standardelor actuale; extinderea sistemului de colectare selectivă a gunoiului menajer şi oportunităţi externe de finanţare. La riscuri au fost încadrate: schimbări climatice, inundaţii, alunecări de teren, eroziune, secetă, îngheţ, cutremur, apoi riscuri tehnologice precum explozii, avarii, incendii, depozitare deşeuri menajere şi deşeuri periculoase, la care se adaugă instabilitatea legislaţiei în domeniu şi oprirea finanţării proiectelor în derulare.

"... în nordul oraşului intră şi ies anual 44.000 maşini cu tonaj mare, de peste 18 t"

După aceste prezentări s-a dat liber discuţiei şi propunerii de soluţii, iar primul care s-a înscris a fost Ioan Cozma, director general al Dr. Oetker Romania: "Am făcut un studiu care ne spune că în partea de nord a oraşului intră şi ies anual 44.000 maşini cu tonaj mare, de peste 18 t. Asta după calculele noastre, fiind un studiu intern făcut de colaboratorii mei de la Logistică... Ceilalţi colegi ai mei directori sunt interesaţi să facem ceva acolo, căci deja este prea mult. În curând o să ajungem să ne aducem TIR-urile cu elicopterul. Problema este că zona aceea este în continuă dezvoltare. Probabil aţi discutat de posibilitatea creării unei centuri..." Aici ar trebui menţionat că deja se ştie că între orele 14.00-16.00, în acea zonă, se merge bară la bară. Deşi nu se făcuse un studiu de trafic în elaborarea acestei strategii de dezvoltare, s-a spus că, într-adevăr, concentrarea activităţilor economice este de bun augur dintr-un punct de vedere, dar că, pe de altă parte, generează o serie de dificultăţi, astfel că această prioritate va fi pusă în topul primelor cinci din strategie. Din sală au venit şi alte răspunsuri şi sugestii. Mai precis, s-a luat în discuţie şi posibilitatea transformării Bulevardului Basarabilor în zonă de trafic pietonal, însă s-a remarcat că există o problemă în ceea ce priveşte transportul public local şi ar trebui găsită o alternativă de descărcare a traficului pe alte artere. În completare, consilierul local Mădălin Marinescu le-a atras atenţia reprezentanţilor ABG Business Tools că "la Transporturi ar fi fost mult mai indicat să pornim de la necesitatea studiului de trafic, ca să fim în perfectă cunoştinţă de cauză cu ceea ce se întâmplă în acest municipiu."

Următorul care a intervenit a fost Ion Şerban, consilier local: "În municipiul Curtea de Argeş avem foarte multe apartamente goale, pentru că proprietarii lor sunt plecaţi în străinătate. Dacă ar fi aici, ar contribui la dezvoltare. Este o problemă cu atractivitatea locală... Cât priveşte spaţiile verzi, trebuie să ţinem cont că la nivel de municipiu avem patru parcuri care în momentul de faţă sunt moarte şi trebuie să le înviem!" O posibilă soluţie a venit din partea directorului IPEE ATI, Liviu Nicolae: "Dacă tot vorbim despre problema spaţiilor verzi, cred că declararea unei zone metropolitane la nivelul municipiului ar rezolva toate problemele legate de transport." S-a explicat însă că declararea unei zone metropolitane nu este neapărat în sarcina unei autorităţi publice locale, ci reprezintă o procedură mai complexă, care se face într-un context mult mai larg. "O astfel de iniţiativă o putem analiza, dar nu ştim dacă ne dorim aşa ceva. Căci există exemple de zone metropolitane care au funcţionat bine, dar există şi reversul, care au determinat o serie de fenomene, cum ar fi zona Bucureşti-Ifov. A atras resurse, dar a lăsat în jur comunităţi foarte sărace...", au răspuns cei vizaţi.

"Întreprinderile noastre sunt multe, dar nu se aliniază domeniilor prevăzute în Strategia Naţională de Dezvoltare"

Pentru domeniul Economic s-a spus că, potrivit datelor preluate de la Camera de Comerţ şi Industrie a României, Curtea de Argeş ar dispune de un mediu de afaceri activ, cu o dinamică pozitivă a cifrei de afaceri şi un număr de firme în creştere. În plus, un alt lucru pozitiv ar fi acela că, în oraşul nostru, şomajul este aproape inexistent. Ca puncte slabe, care ne rup ca oraş de tot ce înseamnă traiectorie de dezvoltare europeană şi naţională, ar fi totala desprindere de oricare domeniu prevăzut în strategia naţională de competitivitate. Cu alte cuvinte, în Curtea de Argeş nu există vreo întreprindere al cărei cod CAEN să fie în amonte sau aval ori în vreo legătură cu domeniile generale cuprinse în Strategia Naţională 2014-2020. S-a lansat apoi şi ideea unui Smart City care să ducă la o rată de retenţie mai mare a tinerilor. În ceea ce priveşte forţa de muncă, s-a spus că oraşul nostru s-ar înscrie în fenomenele naţionale şi că n-ar exista vreun lucru ieşit din tipar la acest capitol: "Tinerii pleacă, chelnerii vor diplome şi nu competenţe, avem forţă de muncă, dar nu doreşte valoare profesională, ci financiară, adăugată rapid."

Din nou, Ion Şerban a luat cuvântul: "Noi avem 4 licee care sunt foarte bune şi care dau elevi de performanţă. Sunt mulţi care merg la facultate, o termină şi nu mai revin în oraş, pentru că aici nu sunt salariile pe care le au în Bucureşti sau în alte localităţi. Aici nu pot lua mai mult de 2.000 lei, pe câtă vreme în capitală ajung la 1.000-2.000 euro! Problema este cum putem noi, municipalitatea, interveni în această strategie? Forţa de muncă adevărată nici nu vine în Curtea de Argeş! Nici firmele de IT nu fac investiţii aici! Cred că învăţământul trebuie să facă şcoli profesionale care să se coreleze cu cerinţele firmelor." Iată şi răspunsul primit din partea gazdelor, care n-a părut să-l convingă prea tare pe consilier, deşi l-a aprobat: "De când sunt mici, copiii trebuie să înveţe că banii nu se câştigă uşor, că acei 5.000 lei câştigaţi în Bucureşti au şi ei un preţ, care nu este uşor de plătit. Pe zona de educaţie va trebui să facem un program prin care să-i lămurim pe tineri că este important să muncească, nu să aştepte... Fiindcă nimeni nu-ţi dă nici 1.000 lei pe lună dacă nu te trezeşti la ora 07.00!"

La rândul său, Mădălin Marinescu a continuat: "Din păcate, cred că dezvoltarea municipiului nostru nu se poate baza cu prioritate pe direcţiile date de strategia naţională. În oraşul nostru este un pic diferit, căci toate companiile care au venit aici, au fost atrase de o forţă de muncă specializată, în care s-a investit cu zeci de ani înainte. Părerea mea este că trebuie să formăm oameni fix pe aceste industrii pe care le avem noi, nu pe cele stipulate în Strategia Naţională, pentru că noi nu suntem pe acelaşi culoar cu acea strategie. Nu cred că implementarea de programe din ea la Curtea de Argeş ne-ar ajuta cu ceva!" Ca răspuns la această remarcă, s-a explicat că nu se pot obţine finanţări pe alte domenii afară de cele care se regăsesc în Strategia Naţională... Ca soluţie, s-a spus că ar trebui văzut care sunt potenţialele domenii complementare ce pot fi dezvoltate, "şi aici poate fi vorba despre o formă de pregătire pe turism, o alta pe cercetare şi inovare, mai ales că aici există şi producători locali..."

Legat de Turism, Liviu Nicolae a observat: "Turismul este aproape inexistent pe Valea Argeşului şi ar trebui dezvoltate astfel de firme! Din cele 30 existente pe zona noastră, sunt cam 7 domenii de activitate care au o influenţă pozitivă şi majoritară, dar nu şi Turism!" Se pare însă că lucrurile nu ar sta tocmai aşa, căci omul de afaceri Dumitru Grecu, patronul unui complex turistic de la munte, l-a contrazis elegant: "Cele mai multe dintre problemele identificate ţin de administraţia locală! Eu cred că oraşul ăsta este între primele cinci din România ca oportunităţi. Avem însă o mare problemă, pentru că educaţia la nivel naţional este într-o stare deplorabilă şi toate relele pe care le trăim pleacă de aici, aşa că trebuie gândit ce e de făcut. Trebuie să ne îndreptăm spre meserii! Eu îmi pregătesc singur personalul, fiindcă nu am avut de unde lua oameni pregătiţi: mi-am deschis o şcoală unde mi-am făcut formatori care-mi pregătesc angajaţii. Eu mă confrunt cu mare problemă în a găsit personal în zona de turism. Apoi, sănătatea este foarte importantă, pentru că oamenii care vor să rămână în Curtea de Argeş trebuie să aibă siguranţa că pot beneficia de nişte servicii de calitate în orice moment. Din punct de vedere economic, oraşul are un potenţial fantastic în funcţiune. Anul trecut a ajuns la 300.000.000 euro export, iar şomajul este aproape inexistent. Oraşul trebuie să se pregătească pentru o explozie demografică la un moment dat!... Trebuie să ne uităm foarte atent la ce se întâmplă în Europa şi nu trebuie să ne deconectăm faţă de lumea înconjurătoare. Natalitatea a scăzut, şi nu doar la noi... Europa este mult mai jos decât noi şi de aceea se întâmplă şi fenomenul migraţiei. În scurt timp, musulmanii for fi majoritari în multe ţări din Europa şi creştinii vor avea de suferit. Mulţi dintre românii noştri se vor întoarce din afară, iar Curtea de Argeş are cu ce-i atrage! Strategia trebuie gândită chiar şi pentru peste 20 ani. Iar programele din Strategia Naţională sunt doar pe hârtie, pe câtă vreme Curtea de Argeş are o economie virbrantă, care se mişcă. Noi nu avem specific, dar au venit alţii şi au investit aici. Orice domeniu se poate face. Dacă formezi oamenii pe acel domeniu, îi ai! Asta este treaba administraţiei locale, să creeze cadrul în care noi să investim."

La turism suntem praf!

În urma discuţiilor de la primul seminar s-a ajuns la nişte concluzii preliminare vizavi de domeniile Turism şi Cultură. Astfel, la nivelul municipiului au fost identificate 14 obiective turistice, iar baza de cazare presupune 3 hoteluri, 12 pensiuni şi o pensiune agroturistică, însumând un total de 16 unităţi la sfârşitul anului 2015, cu o creştere a capacităţii de cazare în rândul pensiunilor. În plus, s-a menţionat că turiştii ar prefera să înnopteze mai degrabă la pensiuni decât la hoteluri, diferenţa fiind undeva la 50% în ultimii 5 ani, dar şi că sosirile turiştilor la noi în municipiu s-ar fi menţinut constante începând cu anul 2010. S-a vorbit despre punctele forte ale oraşului la acest capitol, printre care şi potenţialul turistic natural şi antropic, numărul semnificativ de obiective turistice cu o personalitate istorică şi culturală bine definite, cadrul natural nealterat, numeroasele manifestări culturale, o bază sportivă cu potenţial pentru practicarea tenisului, turismul religios şi circuitele specifice. Primul pe lista punctelor slabe a fost lipsa unui centru de informare turistică dedicat vizitatorilor, urmat de starea neconformă a unor obiective de interes major, cum ar fi Gara Regală. Tot aici au fost încadrate şi lipsa unui sistem de marcaje şi indicatoare pentru obiectivele turistice, insuficienta valorificare a tradiţiei şi istoriei oraşului (din cauza neconştientizării importanţei industriei turistice), utilizarea neadecvată a suprafeţei din faţa Mănăstirii (prin practicarea unui comerţ stradal neautorizat şi nefiscalizat), posibilităţi reduse de practicare a sportului la nivelul copiilor şi lipsa unei infrastructuri specifice pentru prelungirea duratei sejurului turiştilor. Lista de minusuri a continuat apoi cu inexistenţa unei infrastructuri pentru practicarea sporturilor de iarnă - cum ar fi o pârtie de ski, lipsa unui sistem de transport local optimizat care să permită deplasarea în condiţii decente, aglomeraţia în perioadele de sezon şi insuficienţa locurilor de parcare, vaga delimitare a centrului oraşului şi nevalorificarea legendelor şi miturilor în promovarea obiectivelor turistice. La oportunităţi au fost trecute Autostrada A1 la care avem acces relativ uşor, învecinarea cu Barajul Vidraru, Transfăgărăşanul, viitoarea autostradă Piteşti-Sibiu şi valorificarea unor forme de parteneriat cu Ansamblul Regal. S-a mai discutat şi despre promovarea meşteşugurilor şi tradiţiilor locale de fabricare a unor produse (cum ar fi uleiul de nucă), despre posibilitatea valorificării arhitecturii locale prin refacerea clădirilor din zona centrală, precum şi despre valorificarea corespunzătoare a parteneriatelor cu diferitele oraşe cu care municipiul nostru este înfrăţit. Fireşte, au fost identificate şi o serie de ameninţări şi riscuri, dintre care amintim de starea deficitară a infrastructurii rutiere şi feroviare care limitează accesul turiştilor sau politica financiară neadecvată care să asigure promovarea investiţiilor în turism. Pentru dezvoltarea activităţilor turistice şi culturale s-au propus o serie de măsuri: construirea unui complex sportiv şi de recreere care să includă şi un bazin de înot, amenajarea unor drumuri de acces şi piste de biciclete spre obiectivele turistice din oraş, reabilitarea şi punerea în valoare a zidurilor şi turnurilor Curţii Domneşti, amenajarea Parcului Fântâna lui Manole şi a zonei de desfăşurare a activităţilor de comerţ de la Mănăstire, dezvoltarea unui parc de distracţii şi aventură, înfiinţarea unui centru de prezentare, degustare şi prelucrare a produselor tradiţionale, realizarea unui iluminat arhitectural al monumentelor, dezvoltarea unui sistem de circuite pentru vizitatori cu durate diferite şi multe altele.

Şi de această dată, Mădălin Marinescu a avut un cuvânt de spus: "Eu aş sugera o hartă virtuală a oraşului, dacă tot aţi adus în discuţie ideea de Smart City. O altă propunere pentru Strategia de dezvoltare ar fi montarea în punctele principale a unor totemuri cu harta oraşului, care să conţină informaţii utile pentru turişti, cum ar fi unde se află, ce urmează şi traseul către obiectivul pe care doresc să-l viziteze. O altă problemă ar fi că, din păcate, acum câţiva ani s-a mutat la Câmpulung o etapă naţională de raliu care se organiza pe Transfăgărăşan. La câtă promovare are Transfăgărăşanul la ora actuală, cred că ar trebui să ne implicăm cumva în revenirea acestei competiţii pe traseul iniţial. Ar fi frumos, apropo de Casa Regală, să se facă şi călătorii cu Trenul Regal pe distanţa Bucureşti-Curtea de Argeş. În plus, am discutat recent cu primarul Constantin Panşurescu şi vicele Gabriel Jubleanu despre un mit al oraşului care poate creşte numărul de turişti - tunelul dintre Biserica Domnească şi Ruinele Sân Nicoară. N-am văzut în planul Strategiei vreun punct care să cuprindă şi acest aspect!" Ideile sale au fost bine primite şi notate spre o viitoare valorificare.

Ne scade populaţia şcolară!

În ceea ce priveşte domeniul Educaţie, au fost precizate câteva trend-uri: populaţia şcolară pe niveluri de educaţie este în decreştere, cu cele mai mari scăderi în învăţământul primar şi gimnazial; personalul didactic pentru învăţământul preşcolar a rămas constant în ultimii 5 ani, în timp ce personalul didactic din învăţământul liceal a scăzut semnificativ, iar numărul de absolvenţi pe diferite niveluri de educaţie este şi el în scădere. Ca oportunităţi şi puncte forte au fost discutate aspecte precum varietatea formelor de învăţământ disponibile la nivel de municipiu, înregistrarea unui procent de promovabilitate de peste 80% la testările naţionale în ultimii 4 ani şi a unui procent de promovabilitate de peste 60% la Bacalaureat în ultimii 3 ani. La capitolul ameninţări şi riscuri au existat o serie de posibile probleme, precum scăderea populaţiei şcolare şi a personalului didactic, numărul mare de clădiri care necesită intervenţii de reabilitare, existenţa personalului necalificat sau care îşi desfăşoară activitatea pe alte posturi decât cele pentru care este specializat, precum şi existenţa unor elevi dezinteresaţi de şcoală, din cauza lipsurilor, a anturajului, a nesupravegherii părinţilor sau a absenţei acestora când sunt plecaţi în străinătate. Din propunerile de dezvoltare care au fost analizate, amintim: diversificarea formelor de pregătire profesională şi dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu cerinţele pieţei forţei de muncă; reabilitarea clădirilor aferente unităţilor educaţionale; iniţierea unor programe de prevenire a abandonului şcolar; acordarea de facilităţi în prime sau bonusuri profesorilor care au activităţi şcolare şi extraşcolare deosebite; cursuri de formare şi perfecţionare acreditate pentru profesori; parteneriate pentru atragerea unităţilor economice în procesul de dotare al şcolilor sau a agenţilor economici locali pentru practicarea de internship-uri.

"Medicii vin foarte greu, iar primul lucru pe care-l întreabă este legat de salariu!"

Ultimele domenii abordate au fost cele de Asistenţă Socială şi Sănătate. Pentru primul au fost identificate principalele elemente de infrastructură, precum Centrele de zi ACCES sau "Sf. Iustinian" pentru copii şi persoane cu handicap, apoi Centrul de zi pentru recreere pensionari şi Centrul creşă Posada şi s-a remarcat sprijinul primăriei prin acordarea ajutoarelor de încălzire a locuinţelor celor care nu îşi permit. Dintre punctele forte s-a amintit faptul că numărul persoanelor care beneficiază de anumite forme de ajutor social este relativ redus şi s-a vorbit despre existenţa unor ONG-uri active care oferă servicii specializate. Principala oportunitate discutată a fost realizarea unor programe de finanţare care să aibă ca scop reducerea fenomenelor de sărăcie şi a numărului persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii. Totodată, s-a observat că nu există programe de inserţie sau ocupare pe piaţa liberă a muncii pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru tinerii aflaţi în dificultate şi s-a propus înfiinţarea unor ateliere protejate.

În ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii, se pare că a existat o mare discrepanţă între informaţiile găsite pe site-ul Spitalului Municipal, cele oficiale provenite de la autorităţile naţionale şi cele pe care le deţinea managerul, dr. Ionela Dăneţ. Aşadar, nu-şi are rostul să vă prezentăm chestiunile de strategie tocmai din cauza acestor neconcordanţe care sperăm că se vor lămuri în cele din urmă. În schimb, trebuie să ştiţi că, şi de această dată, s-a repus în discuţie problema lipsei cadrelor medicale, mai ales că cineva din sală a lăsat de înţeles că medicii nu ar venit să profeseze la Curtea de Argeş din cauza lipsei unor locuinţe de serviciu. Şi, cum era de aşteptat, s-a atins şi buba cea mai sensibilă, aceea a lipsei aparaturii performante din unitatea medicală, mai ales a unui tomograf, despre care tot cineva din sală a spus că s-a interesat şi ar costa nu mai puţin de 1.500.000 de euro! Pentru strângerea acestei sume s-a propus "sensibilizarea" principalelor companii, care au cifre de afaceri mari, însă ideea n-a fost primită cu entuziasm de cineva. Totodată, în discuţie au reintrat şi salariile medicilor, chestiune care a devenit deja sâcâitoare pentru mulţi.

Cum se simţea datoare cu nişte răspunsuri, dr. Dăneţ a luat cuvântul şi a explicat: "Multe din datele prezentate astăzi sunt depăşite. Spitalul are în prezent 35 medici specialişti. Într-adevăr, Consiliul Local ne-a ajutat întotdeauna cu plata întreţinerii şi alte costuri ale unor lucrări. Numărul pacienţilor trataţi la noi este de aproximativ 600 persoane/lună, adică circa 8.000 bolnavi anual. Copiii nu plătesc serviciile medicale, pentru că sunt asiguraţi până la 18 ani şi chiar şi după vârsta majoratului, dacă îşi continuă studiile. Salariile medicilor au crescut - este adevărat, dar asta pentru că s-a mărit grila de salarizare pe ţară. Însă, cel mai mare salariu primit la Spitalul Municipal Curtea de Argeş este cel al unui medic primar, adică 4.470 lei/lună, şi asta în condiţiile în are o vechime de 30 ani. Primăria Curtea de Argeş s-a implicat în asigurarea unor locuinţe pentru medici, iar proiectul este deja în derulare, dar vreau să vă spun că niciun medic nu a dat telefon să spună că nu vine la Curtea de Argeş pentru că nu are locuinţă. Nu acesta este motivul principal, ci diferenţa de salarii între spitale! Preocuparea conducerii Spitalului Municipal a fost de diversificare a serviciilor, dar şi aici ne lovim de rezistenţa Ministerului Sănătăţii, care dă extraordinar de greu aprobarea pentru înfiinţarea de mici specialităţi sau de cabinete în Ambulatoriu pentru specialităţi care ar fi utile, ca să nu mai meargă pacienţii la Piteşti sau la Bucureşti. Pentru un cabinet de Neurochirurgie în Ambulator, de doi ani negociez cu Ministerul Sănătăţii ca să-l înfiinţăm şi ar fi disponibil un medic venit de la Bucureşti, dar nu putem deschide cabinetul fără aprobări. Medicii vin foarte greu, iar primul lucru pe care-l întreabă este legat de salariu! Noi nu putem să negociem salariul, pentru că este o grilă stabilită la nivel naţional. De asemenea, solicitarea pentru aparatură performantă a fost făcută către Ministerul Sănătăţii, pentru că nu poate să-şi permită Consiliul Local să cumpere un tomograf, acesta este apanajul ministerului de resort. Solicitarea este făcută anual, în ultimii 4 ani, pentru aparate de radiologie performante şi pentru tomograf!"

Următoarea consultare publică va avea loc spre sfârşitul acestei luni şi vor fi invitaţi factorii decidenţi din Consiliul Local, precum şi actorii principali din economia oraşului. La cea de-a treia întâlnire - penultima, reprezentanţii ABG Business Tools au spus că vor aduce o formă semifinală a strategiei, care va fi prezentată, analizată şi discutată.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!