Controversele privind taxa de mediu continuă
# Curtea de Conturi, bau-baul de care se teme toată lumea
# Nevăzuţi-necunoscuţi, dar producători de gunoi!
# Gabriel Moiceanu dixit: "Legea e proastă..."
După cum vă informam în ediţia noastră de ieri, întâlnirea care a avut loc la Primăria Curtea de Argeş între directorul A.D.I. SERVSAL, Gabriel Moiceanu şi reprezentanţii administraţiilor locale din zona noastră (Curtea de Argeş, Corbeni, Albeştii de Argeş, Valea Danului, Valea Iaşului, Poienarii de Argeş, Brăduleţ, Arefu şi Sălătrucu), a avut scopul de a lămuri mai multe probleme ridicate în ultima perioadă de aceştia şi legate de taxa la groapă şi ajustările din contractul de delegare. Deşi au existat numeroase discuţii în contradictoriu şi neînţelegeri cauzate în mare parte de caracterul interpretabil al legilor în vigoare, în cele din urmă, edilii-şefi au plecat aparent mai luminaţi decât veniseră, parţial mulţumiţi de cele stabilite şi hotărâţi să ajungă la o înţelegere pentru o bună administrare a chestiunilor legate de gunoi. Gabriel Moiceanu s-a străduit să le dea răspunsuri cât mai pertintente şi soluţii viabile ori alternative la diferitele chestiuni problematice, căci este, până la urmă, reprezentantul lor şi are datoria de a identifica cele mai optime căi de rezolvare a acestor probleme. Aşa cum deja v-am informat, nemulţumirilie au vizat taxa de mediu, forma actuală a contractului, compostoarele, sacii şi pubelele, inaccesibilitatea în anumite puncte din comune şi sate sau neconcordanţa între declaraţile primăriilor cu privire la populaţie (unde s-a dat ca reper un recensământ din anii trecuţi) şi cantitatea de gunoi produs. Cât priveşte Curtea de Argeş, discuţiile dintre reprezentantul Financiar-Urban din teritoriu, Daniela Marinescu, reprezentantele de la Compartimentul de Mediu - Constanţa Cîrstea şi Dana Avram - şi Gabriel Moiceanu au atins mai multe aspecte neclare din municipiu, printre care situaţia asociaţiilor de locatari/proprietari, de unde vin permanent cereri de scădere a acestora de pe liste, în timp ce cantitatea de gunoi creşte invers proporţional, dar a fost discutată şi problema comercianţilor, a restaurantelor şi a Pub-urilor şi a pieţelor.
Taxa de Mediu îi scoate din sărite pe primari!
În deschidere, Gabriel Moiceanu a încercat să le explice din capul locului celor interesaţi că la ora actuală se confruntă cu o problemă destul de gravă în ceea ce priveşte populaţia declarată la nivel de comune: "În zona de nord a judeţului Argeş, primăriile ne-au dat ca reper populaţia din recensământ. Am căzut cu toţii de acord, inclusiv cu operatorul, că nu trebuie să facturăm dacă populaţia reală care trebuie facturată nu este cea din recensământ. Prin urmare, pe o perioadă determinată, am convenit să scădem acest 20% la populaţie, să se încheie contractele, urmând ca până cel târziu în luna mai să avem un recensământ al populaţiei care locuieşte efectiv acolo, eventual făcut după un registru agricol. E bine să plătim pentru populaţia care locuieşte la propriu în comună. Am rugămintea să ne comunicaţi în scris populaţia, dar până la sfârşitul lunii aprilie, fiindcă în funcţie de asta vom face calcule şi vom ajusta contractele pe primărie!" O întrebare legitimă a venit din partea viceprimarului cu atribuţii de edil-şef de la Valea Danului, Vasile Preda: "Vă veţi mulţumi cu numărul comunicat de primărie sau vor trebui şi documente?" Răspunsul a fost că o astfel de comunicare ar trebui făcută în scris, întrucât nu se poate scădea din populaţie dacă ea există. "Trebuie trecuţi pe listă de la nou-născuţi până la cei mai în vârstă. Apoi discutăm celelalte aspecte... Pentru că de aici se vor modifica şi cantitatea, şi tariful. Dacă aveţi de dat anumite scutiri, le discutăm la nivel local, în funcţie de lege!"
Următoarea şi cea mai lungă oprire a fost la taxa de mediu, care i-a scos din sărite pe mulţi, căci facturile de pe anul acesta nemulţumesc atât cetăţenii, cât şi primăriile. Cel mai aprig critic al acestei practici a fost Vasile Preda: "Este benefic pentru noi că s-au încheiat aceste contracte, dar sunt sincope foarte mari în derulare. Şi, pornind de la contract, care s-a încheiat între U.A.T. şi dvs., constatăm că veniţi cu date de depozitare pe care ni le impuneţi şi trebuie să le plătim. Cu siguranţă, când va veni Curtea de Conturi, această sumă va cădea ori pe noi, ori pe dvs.! Trebuie să ne gândim că la data când aţi fixat preţul de 3 lei, această lege a taxei era în vigoare. Dacă nu aţi luat-o în calcul şi nu aţi prevăzut-o atunci, nu puteţi veni după încheierea contractelor să ne impuneţi nouă s-o plătim. Mai mult, legiuitorul spune că această taxă o plătiţi dvs.!"
În apărare, reprezentantul A.D.I. SERVSAL a argumentat clar că aceşti bani sunt percepuţi de stat şi ultimul leu încasat merge în această direcţie: "În luna ianuarie, la depozitul de la Albota s-au plătit 1 milion de lei către Fondul de Mediu, reprezentând această taxă. Tot la această taxă de mediu, să să ştiţi că, dacă se încasează 10 lei, 10 lei merg la Fondul de Mediu! Aceşti bani nu fac obiectul tarifului abonatului! Vreau să eliminăm nişte confuzii... Noi, A.D.I. SERVSAL, suntem reprezentantul dvs. Stabiliţi banii în buget pentru a plăti această taxă, o transmiteţi către noi şi noi plătim mai departe operatorul. Noi vă reprezentăm şi vă oferim soluţii. Taxa despre care vorbiţi nu poate fi pusă în practică, nici luată în calcul la momentul la care stabileşti un tarif, din două motive: ea intra în vigoare de la 1 ianuarie, ori noi am făcut licitaţia în vara anului trecut, apoi ea nu este fixă! La Valea Danului, dacă vă puneam taxa cum ziceţi dvs., trebuia să plătiţi integral 9,2 tone, care s-au ridicat în luna ianuarie. Taxa la depozitare pe care o daţi dvs. este 270 de lei, adică nici 30% din cantitate. Dacă vă băgam taxa plus TVA, plăteaţi 100%!"
Vicele de la Valea Danului nu s-a lăsat convins cu una-cu două şi a continuat: "Haideţi să privim cu pragmatism! Dacă dvs. găsiţi în contract un punct stipulat în care spuneţi că veniţi cu acestă taxă, îmi cer eu scuze. Dar, atâta timp cât nu există în contract acest lucru, nu se poate, este clar! E lege! Categoric, trebuie să modificăm contractele, dar cu acceptul nostru! Nu dvs.! Şi să fiţi convins că, atunci când vine Curtea de Conturi, această sumă ne-o impune ori nouă, ori dvs.! De fapt această lege nu opera, dar ea exista încă din 2013, iar când aţi încheiat dvs. contractul, trebuia să ţineţi cont de ea şi să o stipulaţi în contracte, pentru că noi vom avea probleme când vom fi verificaţi!"
Gabriel Moiceanu a fost vizibil încurcat de această explicaţie, dar a insistat: "Haideţi să fim serioşi! Operatorul pentru ce-l plătim?... Să ridice gunoiul din localitate şi să-l ducă din punctul A în punctul B. Dar această taxă se referă la cine generează gunoiul. Şi uitaţi-vă în directiva europeană, pe Legea 211... Eu nu pot factura şi anticipa ceva ce nu ştiu! Dacă eu îi spuneam la salubrist să ia în calcul cota cât produce cetăţeanul pe lună, ori atâţia cetăţeni, să bage totul în tarif... Ce se întâmpla? Plăteam în plus cât producea cetăţeanul, dar dând la o parte cantităţile deviate prin tratare, reciclare şi incinerare, la operator se regăseau nişte bani în plus. Nu pot anticipa în felul acesta! Această taxă este rezultatul depozitării efective!"
Viceprimarul de la Poienari, Cornel Panţeru, a remarcat că aceasta este o taxă pe care o plăteşte la tona de deşeuri şi că se pare că operatorul i-ar cam trage în piept: "În aceeaşi maşină în care s-a încărcat din Poienarii de Argeş, s-a mai încărcat de pe un sector din satul vecin încă o cantitate de deşeuri. Marţea vine la Poienari, miercuri se duce la Tigveni. Dar marţea, când trece pe la Tigveni, mai ia şi de acolo dintr-o zonă. Cine plăteşte diferenţa de gunoi? Că la cântar mi-o vor încărca mie!"
Discuţiile au tot continuat în contradictoriu, ba că plăteşte proprietarul depozitului, ba că aceasta este sarcina operatorului, ba că operatorul trebuie să recupereze aceşti bani de la cetăţean. Cum nu părea să cedeze careva, Moiceanu a intrat mai în profunzimea lucrurilor: "Faţă de tichetele de la cântar, dvs. plătiţi taxă doar 30% la depozit. Uitaţi-vă pe factura care v-a venit! Putem face altceva: calcul determinat pe cap de locuitor, cât se produce şi cât este indicele de generare şi plătiţi această taxă în funcţie de indicele de generare! O să vedeţi că suntem în pierdere, adică plătim cu 70% mai mult! Pentru determinarea cantităţii avem măsurători naţionale, iar pe mediul rural există un normativ pe cap de locuitor, care spune exact cât produce. Facem totul la nivel transparent! Eu vă dau variantele pe care le putem aplica la nivel local, dar am făcut calculul înainte şi vă spun că plătim mai mult!"
Mai mulţi primari au insistat că acest contract se poate modifica doar cu act adiţional agreat de ambele părţi. Văzând unde bat aceştia, Moiceanu le-a atras atenţia: "Sunt zeci de primării care au zis că nu plătesc taxa şi acum nu mai au serviciu de salubrizare! Nu cred că vrem să ajungem acolo! Aceşti bani merg la stat! Trebuie să-i plătească altcineva decât cine generează gunoiul? Despre ce vorbim? Vreau să fim sinceri! Nu putem fugi de răspundere, chiar dacă legea este neterminată! Logic că Fondul de Mediu a zis că vrea să ia banii de la depozitar, pentru că acolo este finalul. Acolo se monitorizează... Dar nu putem spune că obligăm pe altcineva să plătească ce producem noi! Iar dacă vine Curtea de Conturi cu aceste pretenţii, îi dăm în judecată! Acolo unde s-a luat această decizie să se meargă pe tarif, să se facă contract între operator şi cetăţean, este judeţul Bistriţa, unde după 8 luni operatorul le-a pus contractul pe masă şi le-a zis că nu şi-a încasat serviciul, a dat în judecată toate UAT-urile şi le-a cerut 2 milioane de euro. Acum au pus taxă 10 lei la toată lumea, ca să recupereze şi pierderile şi să acopere şi costurile. Dâmboviţa la fel a făcut!... Dacă nu învăţăm din greşelile altora, ce-o să se întâmple? E uşor să fugim de răspundere! Nu funcţionează mecanismul financiar şi fiecare merge şi aruncă gunoiul pe unde-l taie capul! Obligaţia noastră este să vă dăm variantele legale pe care le puteţi lua în calcul şi dvs., în Consiliul Local, o aprobaţi pe cea pe care o consideraţi. Dar nu facem altceva decât să amânăm nişte plăţi, iar apoi ne confruntăm cu penalităţi care vin tot împotriva noastră!"
Acesta a fost momentul în care vicele de la Corbeni, Petre Nedelea, l-a acuzat pe Moiceanu că ar fraterniza cu "duşmanul": "Dacă sunteţi reprezentanţii noştri, de ce nu acţionaţi în consecinţă? Am sentimentul că acţionaţi ca reprezentanţi ai depozitarului şi ai operatorului! Să vorbim cinstit, sunt curios ce discuţii aţi avut dvs. înainte cu operatorul şi depozitarul dacă ne spuneţi aceste lucruri..." Ca răspuns, directorul A.D.I. SERVSAL a tăiat profund în carne: "Păi ce vreţi, să vă mint, domnul meu? Ce vreţi de la depozitar? În momentul de faţă, în taxa de depozit, acesta nu are prevăzute şi costurile pentru taxa de mediu. E acelaşi lucru! Dacă de mâine va pune taxa de mediu în cea de depozit, nu va mai veni separat de la operatori, ci pe fiecare bon de cântar. Aici nu e vorba de a face faţă, banii ăştia îi ia statul! Şi nu am inclus taxa, pentru că au făcut-o alte judeţe şi le-a crescut cu 52% preţul. Problema noastră este că s-a pus taxă pe absolut tot, şi pe stradal, şi pe inert, şi dacă tratăm în compostoare."
Întrebat cum vor face primăriile dovada gunoiului selectat, soluţia a fost aceea că Urbanul va da la fiecare U.A.T. câte o fişă, pe coduri de deşeuri, unde se va completa cât s-a colectat, cât s-a depus, cât s-a incinerat, cât s-a selectat şi tot aşa... "Datele astea vi le dă operatorul de colectare, după ce le preia de la depozitar. Eu sper ca pe noul guvern să schimbăm Legea 211, această tâmpenie cu 15%, care ar însemna, pe formula de calcul, ca în 2020 să nu mai aveţi gunoi. Eu vă spun că legea e proastă...", a mai explicat Moiceanu, primind din sală un răspuns acid: "Da, păi dacă nu, ce facem, nu mai trăim? Ne mutăm pe lună? Zău aşa!"
"Nu putem factura oamenii la care nu ajunge maşina de gunoi!"
Cea de-a doua problemă ridicată a fost lămurirea populaţiei active care există în fiecare localitate, însă şi aici apar dificultăţi de administrare. "Sunt zone în care nu se poate opera, pentru că nu intră maşinile. Cum să obligăm noi cetăţeanul din vârf de deal să ne plătească, când el nu are acces nici la rampă, nici maşina nu ajunge acolo?... De aceea, eu nu o să vă dau numărul de locuitori activi din localitate, ci pe acela la care poate ajunge operatorul. Trebuie purtate discuţii şi ţinut cont de faptul că acolo maşinile nu pot opera, aşa că nici noi nu putem lua banii omului...", a specificat Vasile Preda.
Moiceanu i-a amintit că la ultimele discuţii au convenit că acolo unde nu se poate colecta gunoiul din diferite motive, să se pună containere la capăt de uliţă. "Sau sunt primării care au zis că vor colecta cu tractorul de acolo şi, pe act adiţional, se va deconta motorina...", a adăugat acesta. Ideea l-a iritat pe vicele vizat, căci acesta a ripostat: "Da, dar costul nu înseamnă numai motorină?!?... Dumneavoastră când aţi socotit, numai motorina aţi luat-o în calcul? Pe lângă carburant, avem uzură, şofer... Nu e prevăzut aşa ceva în contract!" Moiceanu i-a replicat: "Nu, dar duceţi cu tractorul până la staţia de transfer? Că operatorul e plătit să ia de la punct fix. Degeaba aruncăm pisica de la unii la alţii, când responsabilitatea e la noi. Operatorul e plătit să ducă gunoiul din punctul X în punctul Y. Şi îl plătim pentru punct fix sau colectare din poartă în poartă! Eu nu vreau să vă mint!"
Discuţiile au avut în vedere mai departe şi taxele care se plătesc la incinerare, unde există şi nişte interese ale celor care le pun la dispoziţie, după care Petre Nedelea a vrut să ştie dacă, pentru facturile neachitate, se va putea da o relaţinoare în aşa fel încât atunci când se va comunica numărul real al populaţiei la sfârşitul lui aprilie, să li se diminueze facturile pentru lunile anterioare. Se pare însă că aceste costuri nu se vor diminua, astfel că trebuie urgentate procedurile. S-a continuat apoi cu alte plângeri, cum că angajaţii operatorului ar colecta în aceeaşi maşină gunoi din două comune, respectiv Corbeni şi Arefu. Vicele Nedelea a spus că a sesizat că au fost încărcate în maşina care colecta din comuna sa şi materiale textile de la Arefu. În fine, lucrurile nu s-au lămurit prea convingător cu reprezentantul operatorului, Viorel Cîrstea, însă s-a promis că se va scădea cantitatea respectivă din factura finală. S-a ridicat apoi şi problema că acele compostoare din lemn care urmează a fi distribuite populaţiei nu ar fi acceptate de toată lumea, iar depozitarea lor în curtea primăriei ar încurca lucrurile. Răspunsul a fost acelaşi care ne-a fost oferit şi nouă luna trecută, respectiv că cetăţeanul nu poate fi obligat să accepte compostorul respectiv, însă că această alegere a sa se va regăsi în factură. Fiindcă este evident că aceia care folosesc compostorul produc mai puţin gunoi şi, deci, trebuie să plătească mai puţin. "Ei trebuie să înţeleagă compostorul acela. Voi veni cu echipă de voluntari, din poartă în poartă, cu pliante, cu explicaţii, ca să ştie şi ei ce au de făcut! Va mai dura un timp, dar trebuie făcute aceste lucruri ca să putem avea un rezultat!" Şi, dacă tot s-a ajuns la acest capitol, o altă neregulă sesizată a fost aceea că oamenii nu înţeleg ce trebuie să facă cu sacul pentru reciclabil, unii folosindu-l pentru a îmbrăca pubela pe interior şi a o păstra curată. Şi, cum este clar o chestiune de lipsă de informare suficientă, s-a spus că se va încerca şi rezolvarea acestei probleme printr-o campanie mai convingătoare, care să meargă şi în şcoli.
Cineva din sală a mai dorit să ştie şi dacă există pentru agenţii economici nişte criterii pentru încheierea unor contracte ţinând cont de cantitate. "Este o problemă generală, care la Curtea de Argeş are proporţii mai mari. Sunt două tarife, pentru deşeuri în amestec şi pentru deşeuri selectate. La acesta din urmă, agentul economic, rural sau urban, dă către operatorul de salubritate deşeu reciclabil şi face proces verbal. În momentul de faţă, diferenţa este de 30% între cele două tarife. În felul acesta, operatorul îşi echilibrează şi el costurile din acel reciclabil", a subliniat directorul A.D.I. SERVSAL. Tot legat de această temă a fost semnalată şi problema restaurantelor sau a Pub-urilor care susţin că, fie nu produc gunoi, fie produc cel mult 1 mc. Moiceanu a explicat: "Agenţii economici în mod cert vor să plătească cât mai puţin, mai ales că nu au contor. Sunt unii care spun că nu fac nici măcar o pubelă pe lună, deşi poate au 80 de mese! În Piteşti închideau seara alimentara şi apoi ieşeau în şir indian cu gunoiul şi-l duceau prin cartiere... Astea trebuie evitate şi nu luate de bune!" Cât despre firmele aparent acreditate, care adună cartoane şi PET-uri, s-a mai spus că aceştia nu sunt colectori, pentru că nu au licenţă de colectare, astfel că ar trebui să vină la agentul economic dacă vor să facă acest lucru, dar nu au ce căuta să adune din localitate sau din comună. De asemenea, către final, s-a concluzionat că, pentru neplata facturii sau pentru neselectarea corectă a gunoiului, primăria va putea să dea avertismente şi amenzi cetăţenilor care nu se supun condiţiilor stabilite de lege.
La Curtea de Argeş, fantomele produc gunoi!
Pentru Curtea de Argeş, discuţiile s-au purtat pe problema asociaţiilor de locatari, care continuă să scadă listele, în timp ce munţii de gunoaie cresc în neştire. "Numărul lor e în continuă scădere de la lună la lună. Acest lucru se întâmplă constant, rar dacă rămâne acelaşi număr de la o lună la alta. De ani de zile vin numai cereri de scădere! Toată lumea pleacă în Afganistan, nu se mai întoarce careva, pleacă la ţară, nu mai revine, moare - evident că nu se mai întoarce, se nasc, dar nu se văd, pleacă în vacanţe sau la studii, nu se mai întorc nici toamna, nici vara! O batjocură totală! De la lună la lună scade numărul de persoane de pe liste, dar cantitatea de gunoi creşte invers proporţional. S-a ajuns anul trecut, la analiză, să se observe că se cară cantităţi imense de gunoi care nu se plăteşte!", a spus reprezentantul Financiar-Urban din teritoriu, Daniela Marinescu. Problema pare să persiste de câţiva ani, căci, deşi locatarii declaraţi scad, cantitatea de gunoi creşte în chip misterios.
Apoi, o altă situaţie fără ieşire este aceea a containerelor pentru colectare selectivă, în care mereu este pus gunoi, căci, chiar dacă sunt câţiva cetăţeni responsabili care aruncă selectiv, vin alţii şi-şi bat joc de munca lor, aruncând saci cu gunoi neselectat în containere. "Putem pune şi 1.000 de containere de colectare selectivă la blocuri, pentru că înăuntru tot gunoi este şi tot mizerie! Încarcă maşina de la piaţă ce e colectat selectiv. Apoi intră la asociaţii şi goleşte containerele de colectare selectivă care sunt pline cu gunoi. Ajunge în rampă şi o cântăresc şi aia e! Nu plătesc oamenii de la asociaţie, fiindcă asociaţiile plătesc în funcţie de numărul de locatari declaraţi, nu de cantitate! Până la urmă, perdantul este operatorul!", a fost concluzia Danielei Marinescu.
Aceste probleme cresc dauna operatorului, căci în asociaţia de locatari se tarifează pe persoană, indiferent dacă e gunoi selectiv sau nu, fiindcă nu stă nimeni să-i verifice pe oameni. "Noi, cei de la Compartimentul de Mediu, nu avem vreo autoritate asupra asociaţiilor de locatari să verificăm dacă, într-adevăr, acolo locuiesc 50 de persoane câte au declarat...", a spus şi Dana Avram. Daniela Marinescu a mai spus că a încercat să rezolve problema pe Financiar Urban printr-o declaraţie pe propria răspundere, pe care s-o completeze fiecare reprezentant al asociaţiilor de proprietari... "N-au vrut să semneze vreunii până nu s-au modificat declaraţiile. Dar nu mai avem o lege care să-i oblige la ceva!" Gabriel Moiceanu a recunoscut că, deocamdată, soluţiile sunt aproape inexistente, dar că se pot da amenzi. "Ei pot să aibă cetăţenii în asociaţie şi încasează banii de la ei, dar nu plătesc la operator... Acesta nu mai poate face faţă. Aşa se creşte norma pe persoană la cei care se declară şi ajungem să plătim noi, care suntem de bună credinţă!", a observat acesta.
În fine, ultima chestiune discutată a fost aceea a societăţilor comericiale şi Pub-urilor care aruncă gunoiul prin cartiere: "Găsim saci întregi de la Pub-uri, de la cârciumi, de la magazine, de peste tot, în pubelele şi containerele de la blocuri. Se pot repera în funcţie de bonuleţele pe care le-am găsit în saci. Am căutat în baza de date şi am observat că respectivul SRL are contract pe jumătate de mc/lună, în timp ce eu găsisem aruncaţi 2-3 mc într-o singură zi. De regulă, aceste fapte au loc sâmbăta şi duminica!", a mai spus Daniela Marinescu. Soluţia a fost dată tot de Gabriel Moiceanu: "Când găsim sacii, facem note de constatare, proces verbal, mediatizăm şi le facturăm, pentru că putem demonstra că au dus gunoiul. Astfel, respectivul SRL poate fi şi amendat de primărie, pentru că duce gunoiul într-un spaţiu care nu-i este lui alocat."
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
