"Comori din lada de zestre", la Valea Iaşului
Astăzi, în curtea şcolii gimnaziale din centrul comunei s-a desfăşurat ediţia din acest an a evenimentului itinerant, finanţat cu bani europeni pe un grant promovat de ADI Molivişu. În proiect sunt angrenate comunităţile locale de la Arefu, Corbeni, Albeşti, Cicăneşti, Valea Danului şi Valea Iaşului, iar acum se află în faza de sustenabilitate. Obiectul său a fost promovarea şi conservarea valorilor tradiţionale de artă populară şi meşteşuguri pentru a fi transmise generaţiilor viitoare ca parte a patrimoniului cultural şi a identităţii naţionale. La fiecare ediţie, în comunităţile respective s-au prezentat obiecte reprezentative din ceea ce numim "Lada de zestre", care nu mai este pur particulară, ci aparţine întregii comunităţi locale, cu particularităţile ei.
"Lada asta de zestre a aparţinut stră-străbunicii mele şi este de pe la 1880!"
Mărturisirea ne-a fost făcută de către consilierul local Emil Gorunescu în momentul în care ne-a prezentat obiectul indispensabil care însoţea pe vremuri mireasa în noua ei casă, la soţul cu care întemeia familia ce respecta cu sfinţenie datinile moştenite de la străbuni: să construiască o casă, să dea viaţă unui copil sau mai multora, să-i crească şi să planteze nişte pomi fructiferi, simbolizând belşugul gospodăriei, obţinut prin truda zilnică şi fără preget! Iar acea ladă era mândria miresei şi-i proba nu numai vrednicia în faţa soţului şi socrilor, ci şi spiritul de gospodină înţeleaptă şi capabilă să preia grijile casei şi să le rezolve, fiind sprijin de nădejde celui ce-i era jumătate de măr - cum se spunea. Lada prezentată la Valea Iaşului era adusă din satul Cerbureni. Confecţionată din lemn solid de brad - ca să fie uşor de transportat cu bunurile pe care le adăpostea - avea, evident, utilitate practică. Pe părţile laterale avea nişte compartimente speciale în care se păstrau bunurile de preţ, cum ar fi bijuterii de familie, podoabe şi alte elemente folosite de femei pentru a arăta bine şi a face fală bărbatului, demonstrând cât de bine era situată familia din punct de vedere material. Acestea se acopereau cu nişte opritori pentru capac, confecţionate din acelaşi material lemnos. Capacul lăzii era recondiţionat, fapt ce se observa cu ochiul liber, la o privire ceva mai atentă. Ceea ce atrăgea atenţia în mod special era pictura exterioară executată cu mult talent artistic pe partea frontală a lăzii, foarte bine păstrată, cu culori încă vii, dintre care se remarca un albastru izvorât parcă de pe zidurile Voroneţului...
"Costumul popular e de la mama, care-l moştenise şi ea..."
În căsuţa cu stand de prezentare mai era etalată o ie, cu fota aferentă, lucrătură măiastră, făcută probabil în lungile nopţi de iarnă, la clăcile din sat, când fetele şi femeile măritate migăleau să coasă la lumina lămpii cu gaz asemenea veşminte de sărbătoare pe materiale obţinute în casă, valorificând motivele tradiţionale, dar fără să facă rabat la talent sau să respingă micile inovaţii. "Este un obiect din patrimoniul familiei mele, de la mama, fata lui Gheorghe Bărbulescu şi a Nicăi, fata lui Gheorghe Geantă. Este un costum naţional autentic", ne-a asigurat acelaşi consilier Gorunescu, cel care se lăuda şi cu un vin producţie proprie realizat cu artă după o reţetă moştenită, tras de cinci ori şi păstrat în răcoarea pivniţei, ca pe vremea străbunicilor. Şi e drept, avea cu ce să se laude, căci licoarea bahică păstra buchetul strugurelui brumat, cules în roua dimineţii şi cu boabele jucate în picioare de fete-fecioare, ca să scoată la iveală mustul aromat.
Pe standul de la căsuţa de alături se lăfăia o miniatură a bisericii de la Bărbălăteşti şi nişte vase de ceramică, realizate de absolvenţii cursurilor de meşteşuguri populare desfăşurate la Valea Iaşului acum câţiva ani tot pe finanţare europeană. Şi la alte căsuţe erau etalate costume şi obiecte folosite tradiţional în gospodăriile ţărăneşti de altădată, dar şi din prezent. La eveniment au participat primarul Nicolae Barbu, viceprimarul Cristian Enescu şi consilierii locali Emil Gorunescu, Andrei Grigorescu, Valeriu Sandu, Gheorghe Sorescu, precum şi Emil Ştefănescu - în trecere, invocând faptul că nu fusese invitat, dar şi angajaţi ai primăriei, precum contabilul-şef Mihail Bărbulescu, talentat organist, care a cântat cu Doru State (acordeon) şi Ion Niţoiu (solist şi organist), Sorin Calea, Georgică Savu, dar şi fetele din Ansamblul "Mândruliţa", frumoase ca nişte crăiţe în costumele lor populare. "Suntem angrenaţi în acest proiect şi ţinem să ne facem datoria cât putem de bine!", a declarat primarul Barbu la final.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
