Ziua comunei Muşăteşti a fost sărbătorită de mii de oameni!

Written by Doru BOBI on 25 Iulie 2017.

Fără pic de exagerare, se poate spune că în 23 iulie 2017, localitatea multiseculară de pe Valea Vâlsanului a punctat încă o dată la bogata sa istorie, intrând în rândul celorlalte care au o zi în care sărbătoresc în fiecare an pământul natal şi oamenii care-l fac să rodească, sfinţindu-l cu sudoarea trudei lor, aşa cum au învăţat din tată-n fiu. Evenimentul a adunat în cursul zilei de duminică mii de oameni care au înfruntat cu stoicism căldura tropicală, pentru a fi alături unii de alţii, întărind sentimentul apartenenţei la comunitatea care-i leagă prin locurile natale, unitatea de limbă, de teritoriu şi de religie - pe cei mai mulţi dintre ei - dăruindu-le tuturor tezaurul nepreţuit al identităţii, ce nu poate să fie înstrăinată. Aşa s-a făcut că au ţinut să fie prezenţi şi fii ai satului pe care valurile vieţii i-au purtat spre alte porturi existenţiale, dar care nu şi-au uitat docurile de unde au ridicat ancorele şi s-au avântat în marea aventură a vieţii. Edilii au profitat cu mare inteligenţă de reinaugurarea muzeului local fondat în secolul trecut de alţi vrednici înaintaşi, alt tezaur inestimabil de care unele minţi uşuratice ar fi intenţionat să se lipsească - după cum am aflat mai apoi. Mai mult, aceştia au inovat oarecum, oferind invitaţilor în locul banalizatelor diplome nişte plachete speciale, care s-ar părea că i-au inspirat pe unii dintre şefii de administraţii publice locale. Iar edilii au încercat să-i onoreze pe toţi cei care au adus imagine bună localităţii. Şi, nu în ultimul rând, bogatul program artistic a constituit un punct de atracţie pentru mulţi localnici, care au ţinut să rămână până târziu în noapte, ca să nu scape dansurile pe răcoare, dar nici focurile de artificii care au înveselit cerul la final.

Nobleţea istoriei

În jurul orei 11.00, primarul Constantin Oancea a dat startul evenimentului de pe scena ridicată în faţa Căminului Cultural "Constantin Dobrescu-Argeş" din centrul comunei. Cuvântarea sa, inspirată, a impresionat prin sinceritatea elogiului adus cu mândrie înaintaşilor care ştiuseră să se gospodărească astfel încât să lase urmaşilor moştenire nu numai obiceiuri ale pământului transformate în tradiţii, dar şi semne ale vieţii lor în muzeul local, unul care acum aproape 50 ani era recunoscut printre cele mai bine rânduite aşezăminte rurale de acest gen din România. Şi n-a uitat să deplângă slaba preocupare pentru acest tezaur a urmaşilor care-l lăsaseră în paragină şi erau gata să-l dea altora, numai ca să scape de grija lui. "Personal m-am opus acestei intenţii şi împreună cu oamenii minunaţi de aici, am recondiţionat piesă cu piesă tot ceea ce avem la secţiile de Istorie şi de Etnografie. Astăzi reinaugurăm muzeul şi, împreună cu ceilalţi aleşi locali, am găsit de cuviinţă să dăm evenimentului strălucirea cuvenită prin sărbătorirea primei ediţii a Zilei comunei Muşăteşti!" Şeful administraţiei publice locale a avut abilitatea de a capta interesul mulţimii care-l asculta prin datele istorice interesante pe care le-a oferit despre muzeu. "Acum 50 ani, chiar pe acest loc, vestitul cor Doina Vâlsanului, cu regretaţii Nicolae Onea şi dirijorul Marian Mecu, de la Domneşti, interpreta imnul naţional la aniversarea a 90 ani de la înfiinţarea primului Ateneu Cultural Rural din România aici, la Muşăteşti, graţie eforturilor depuse de cărturarul Nicolae Teodorescu. Acesta călcase trudnic uliţele prăfoase sau noroioase ale satelor comunei, bătând din poartă-n poartă, discutând cu gospodarii şi colectând de la ei obiect cu obiect pentru ceea ce avea să fie muzeul".

Constantin Oancea a evocat şi dezvelirea bustului lui Constantin Dobrescu-Argeş, neobositul luptător pentru drepturile ţăranului român, născut, crescut şi ridicat până în parlament din solul de pe malurile Vâlsanului. Învăţăcelul lui Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti şi prietenul lui Nicolae Iorga nu-şi trădase originea şi se zbătuse efectiv să lumineze clasa cea mai urgisită a societăţii din vremea sa, pentru că nu vedea altă cale spre emancipare decât prin educaţie. Aşa se născuse ideea "Gazetei Ţăranului" şi a altor scrieri care au făcut vâlvă la vremea lor şi asupra cărora merită să ne aplecăm cu evlavie şi acum. Nu s-a trecut cu vederea nici dezvelirea bustului lui Constantin Dobrescu din anul 1933, cu prilejul comemorării a 30 ani de la trecerea la cele veşnice a acestui vrednic şi demn de laudă român argeşean. Iar dacă mai luăm în calcul că opera îi aparţine vestitului Frederic Storck, unul dintre cei mai mari sculptori ai noştri, putem realiza de cât respect se bucura Dobrescu-Argeş!

Alt moment evocat de către primarul de Muşăteşti a fost acela petrecut la data de 18 mai 1969, când şeful statului de atunci, Nicolae Ceauşescu, acorda prin decret al Consiliului de Stat decoraţia "Meritul Cultural clasa I" Muzeului Muşăteşti. "Pe aici au trecut de-a lungul timpului multe personalităţi, şi aş putea exemplifica numindu-i pe foştii prim-secretari ai judeţului, cum a fost Gheorghe Năstase şi, iată, la aproape 50 ani de la acordarea acelei decoraţii onorante, am decis cu ceilalţi edili reinaugurarea muzeului. Spaţiile interioare au fost restaurate de o firmă serioasă, iar piesele muzeului de oameni cu mult suflet, localnici pentru care moştenirea trecutului este sfântă". Astfel s-a făcut deschiderea spre scurta istorie a localităţii, care avea să fie prezentată ceva mai târziu de pe scenă de către prof. Gheorghe Nicolaescu, care a primit şi o Diplomă de Merit pentru rezultatele întregistrate în cariera sa de dascăl, imediat după Te-Deum-ul oficiat de doi dintre preoţii din parohiile locale şi după prezentarea programului de către Dorinela Ciolan şi prof. Ionuţ Catană, directorul şcolii.

O măsea de dinozaur în muzeul din Muşăteşti!

Obiectivul ne-a fost prezentat cu mândria celui care nu numai că a pus suflet în tot ceea ce a făcut în viaţa sa, dar ştie că moştenirea trecutului trebuie transmisă mai departe din generaţie în generaţie, pentru dăinuirea neamului pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, în care omul a trăit până acum în armonie cu tot ceea ce-l înconjoară. Iar dovada supremă este aspretele, acel peşte preistoric păstrat numai în undele Vâlsanului, care nu s-a putut aclimatiza în Germania, oricât de avansaţi tehnologic ar fi fost nemţii! Iar printre exponatele din acest muzeu care trebuie neapărat vizitat se regăseşte şi o descoperire despre care se spune că ar fi o măsea de dinozaur, găsită cu mulţi ani în urmă de un localnic. Bibliotecara Gabriela Şendroiu ne-a prezentat documente rare, copii de pe vechile hrisoave care atestă nobleţea vechimii comunităţilor umane pe aceste locuri - cele mai multe vizând proprietatea asupra pământului. Documentar se poate dovedi acest lucru din 1475 (6983 de la Facerea Lumii - cum se spunea), din vremea lui Laiotă Basarab cel Bătrîn sau din vremea lui Mircea Ciobanu, de la 1547 (7055). Din Secţia de Istorie a muzeului nu lipsesc exemplare din gazeta lui Constantin Dobrescu, fotografii vechi privind localitatea, casele cu pridvor şi porţi sculptate, iar în cea de Etnografie regăsim un interior ţărănesc tradiţional, din care nu lipseşte nici măcar leagănul copilului - un coş împletit, agăţat de tavan - dar nici exemplare de costume populare. Într-un album extrem de cuprinzător se găsesc modele diversificate de cusături pentru ii şi fote, dar şi alte lucruri extrem de interesante. Dintre acestea se remarcă diverse unelte folosite în gospodăriile ţărăneşti de-a lungul veacurilor, din rândul cărora nu lipseşte nici putineiul, dar nici o presă de ulei, confecţionată integral din lemn, care a fost extrem de admirată şi de către invitaţii speciali la eveniment.

Să mai remarcăm faptul că biblioteca are un număr de circa 10.000 cărţi, este introdusă în Programul Biblionet cu 4 calculatoare, iar pe masa din centru trona o documentată monografie a Vâlsăneştilor, scrisă cu dragostea şi grija cuvenită de către unul dintre Fiii Argeşului şi Muscelului, nu numai al acestui sat, prof. Moise. Timp de şapte ani de zile, acesta a muncit la lucrarea care poate sluji şi pentru un doctorat, după câte ne-am convins la o simplă frunzărire a paginilor, pentru a nu cădea pradă tentaţiei de a o devora pur şi simplu, pentru că stilul scrierii şi exprimarea îngrijită, nu ostentativ doctă, captiva pur şi simplu. Şi nu trebuie să mire pe cineva, căci la lansarea ei, acum câţiva ani, la Biblioteca Judeţeană, autorul - fost profesor la un liceu din Curtea de Argeş - era elogiat pe merit de personalităţi ale culturii noastre.

Pe drumul cel bun

Aşa s-a apreciat prestaţia noii administraţii locale de către invitaţii de seamă la eveniment: prefectul Emilian Dragnea, subprefectul Gabriel Stoian, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, dr. Dan Manu, vicepreşedinţii Ion Mînzînă şi Simona Brătulescu, liderul PSD Argeş, senatorul Şerban Valeca, fost ministru, cel al PNL - Adrian Miuţescu, dar şi primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Evlampie Alecu (Brăduleţ), Eugeniu Pătru (Pietroşani), Doru Dumitru Slătineanu (Tigveni, care s-a născut la Muşăteşti), Benonie Ştefan (Aninoasa), Ion Cojocaru (Nucşoara), Aurel Bălăşoiu (Rociu) şi consilierul judeţean PSD, Vasile Negoescu. Majoritatea au insistat pe ideea de echipă, căci aşa cum spunea şi primarul Constantin Oancea, aflat la primul mandat de şef al administraţiei publice locale - "Nu este deloc uşor să administrezi o localitate care are o suprafaţă de circa 10.000 ha teren" şi o sumedenie de probleme cu care se confruntă locuitorii şi care trebuie rezolvate în ordinea priorităţilor, foarte greu de stabilit corect. De altfel, primarul i-a invitat pe scenă pe aleşii comunităţii şi i-a prezentat oamenilor încă o dată: Ion Soroaia (PNL, viceprimar), Ştefan Coman, Mircea Păuna, Constantin Ghinea, Dorel Bucura şi Elena Mirabel Cătană (PSD); Vasile Pavel, Ion Badea şi Adrian Olărescu (PNL); Vasile Traian şi Ion Murăreci (UNPR), Ion Uţă (ALDE) şi Paulina Dumitru (PND).

Diplome de excelenţă

Edilii au conferit acest semn de respect şi consideraţiune pentru acei oameni ai comunităţii care, prin activitatea dumnealor, au poleit blazonul localităţii. Lista lor este impresionantă: prof. dr. Angela Olărescu, doctorii Daniel Hristea, Dan Popescu, Ion Rotaru şi Constantin Tănase, economiştii Florian Niţulescu şi Gheorghe Andrei, dr. Claudia Vintilă-Păuna, cercetătorul ştiinţific în Matematică Maria Alexandra Andreescu, stavrofora Petronia Dobrescu, fostă stareţă a Mănăstirii Robaia, de curând mutată la aşezământul similar de la Bascovele şi învăţătorul Ion Neacşu. Toţi şi-au primit diplomele în aplauzele respectuoase ale celor prezenţi.

Premiate pentru statornicia în căsnicie - 83 familii!

Aşa cum se întâmplă şi la alte localităţi, s-a premiat şi la Muşăteşti longevitatea cuplurilor cu peste 50 ani convieţuire. Lista cuprinde familii din toate satele, începând cu Muşăteşti, Vâlsăneşti şi Costeşti-Vâlsan şi continuând cu Stroeşti, Valea lui Maş, Robaia, Valea Faurului. Lista în ordine alfabetică se prezintă astfel: Elena şi Ion Anghel, Constanţa şi Ion A.T. Badea, Maria şi Nicolae Badea, Ecaterina şi Stelian Bolovan, Cornelia şi Ion Botan, Filoftia şi Ion Bucur, Ioana şi Vasile Bucur, Elena şi Constantin Căvescu, Elena şi Ion Chireaţă, Elena şi Ion Ciolan, Ana şi Constantin Cîrstea, Adela şi Petre Coman, Elisabeta şi Ion Cristea, Maria şi Gheorghe Cruceru, Ioana şi Emilian Deaconu, Stela şi Gheorghe Dobrescu, Georgeta şi Ion Domnişanu, Paulina şi Constantin Drăgan, Georgeta şi Pantelimon Găbrian, Elena şi Ion Ghencea, Georgeta şi Gheorghe Gherase, Mariana şi Ion Ghinea, Eugenia şi Vasile Greavu, Aurelia şi Constantin Iacob, Elena Lixandru, Ecaterina şi Ion Mailat, Maria şi Victor Manda, Ana şi Gheorghe Marinescu, Maria şi Alexandru Mihai, Elena şi Constantin Moisescu, Ana şi Gheorghe Murăreci, Filoftia şi Florea Neacşu, Lucreţia şi Ion Neacşu, Alexandrina şi Ion Neagoe, Gena şi Petre Nicuţ, Maria Nistoroiu, Mariana şi Alexandru Olărescu, Paraschiva şi Constantin Olărescu, Florica Olărescu, Ecaterina şi Ion Olărescu, Maria şi Petre Olărescu, Ioana şi Gheorghe C. Onea, Elisabeta şi Constantin Onea, Maria şi Gheorghe Onea, Elena şi Ion Pahonţu, Viorica Păun, Paulina şi Ion Popa, Elisabeta şi Aurel Popescu, Ecaterina şi Iancu Popescu, Maria şi Aurel Pripici, Georgeta şi Vasile Radu, Doina şi Nicolae Sechea, Elena şi Nicolae Sorescu, Margareta şi Nicolae Sorescu, Marcela şi Stelică Sorescu, Elena şi Ion Soroaia, Elena şi Pandeluş Soroaia, Elena şi Valeriu Stan, Ecaterina şi Gheorghe Stochioiu, Maria şi Mihail Tănase, Elena şi Ion Tănase, Anica şi Nicolae Teodorescu, Doina şi Victor Ticuţă, Ion Ţintere, Aurelia şi Eugen Ţîroiu, Florica şi Gheorghe Tiţa, Elena şi Iulian Tiţa, Filoftia şi Nicolae Tiţa, Aurelia şi Alecsandru Toader, Ervila Toma, Elena Tomescu, Virgilia şi Stelian Toteanu, Elvira şi Gheorghe Trandafir, Paraschiva şi Gheorghe Trufăşilă, Paraschiva şi Constantin Tudor, Maria şi Ion Turea, Ecaterina Ungureanu, Elena şi Stelian Vasile, Sabina şi Gheorghe Vişan, Maria şi Nicolae Vlăsceanu, Eugenia şi Nicolae Zafiu, Elena şi Vasile Zafiu şi Maria şi Ion Zăvoianu. Fiecare familie a primit, pe lângă diplome, şi un premiu bănesc de câte 300 lei, împreună cu urările de "Casă de Piatră!"

Vrednici la muncă, dar şi la distracţie!

Hărnicia şi spiritul chivernisit este dovedit de locuitorii comunei Muşăteşti la orice pas, prin modul în care arată gospodăriile proprii, curate, cochete - în cea mai mare parte - din curţile cărora nu lipsesc boltele de viţă de vie sau pomii fructiferi, care oferă o umbră plăcută în zilele caniculare ale acestei veri. Numai că intemperiile din primăvară i-au lăsat săraci de fructe pe oameni, care nu prea au nici măcar ce să guste... Ca toţi românii, aceşti oameni minunaţi ne-au dovedit că sunt la fel de vrednici şi la distracţie. Copiii lor, încadraţi în ansambluri folclorice, au cântat, au dansat şi au recitat, meritându-şi aplauzele celor care-i priveau şi îi ascultau fiecare de pe unde a apucat - de la mesele plasate pe sub umbrele, unde se răcoreau cu băuturi răcoritoare de toate neamurile, începând cu sucurile, continuând cu berea şi alte produse tradiţionale, inclusiv cu mititeii, fleicile de carne friptă la grătar alături de pulpe de pasăre sau de hamsiile prăjite ori de pe băncuţele din faţa scenei, unde răcorirea venea de la îngheţatele cumpărate atât pentru copii, cât şi pentru maturi. Oferta a fost deosebit de generoasă, ca şi programul artistic, foarte ofertant - după cum am mai spus - care a fost transmis de un post de televiziune judeţean de la început până la sfârşit. Artiştii au primit diplome de participare, după cum urmează: Grupul Vocal Bărbătesc şi cel Feminin al Căminului Cultural "Constantin Dobrescu-Argeş", ansamblurile folclorice "Posada" (Curtea de Argeş), "Doina Bascovului" (Casa de Cultură "Adriana Trandafir"), "Hora Junior" (Albeştii de Argeş), "Ciobănaşul" (Corbi), formaţia de ţiteraşi şi fluieraşi de la Galeş (Brăduleţ), formaţia locală "Natural", precum şi soliştilor vocali Simona Constantinescu, Mihai Constantinescu, Steliana Sima, Dumitru Stroe, Mariana Stan, Stelian Hristea, Mariana Popa, Cristina Pavel, Liţă Călin, Luiza Gegiu (Domneşti-Argeş), Sonia Bucur, Răducu Căvescu, Amalia Pripici, Ana Maria Moncea, Eliza Frumuzache, Elisabeta Ticuţă şi rapsodul Graţian Bădescu. Horele s-au încins ca pe vremea străbunicilor, în poienile de altădată, dar şi dansurile de discotecă, dovedind vitalitatea generaţiilor acestei localităţi, care au rămas până târziu în noapte la o petrecere câmpenească aşa cum puţini mai văzuseră în viaţa lor, încheiată apoteotic cu focuri de artificii. La final, toţi şi-au dat întâlnire pentru ediţia de anul viitor care, potrivit anunţului făcut de către primarul Constantin Oancea, se va desfăşura în satul Stroeşti. Şi şi-au urat din adâncul sufletelor tradiţionalul "La Mulţi Ani!"

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!