Admirată de ultimul împărat german, Wilhelm al II-lea, Gara Regală din Curtea de Argeş se ruinează pe zi ce trece!

Aceasta a fost concluzia trasă în ultima conferinţă de presă a liberalilor. Liderul local, Cristian Mitrofan, a povestit cum pe vremea când era viceprimar a avut mai multe discuţii cu reprezentanţi de la CFR pe tema salvării acestui obiectiv de patrimoniu naţional, nu numai local. Construcţia datează din ultimii ani ai secolului al XIX-lea, din vremea domniei primului nostru rege, Carol I. Investiţia - potrivit documentelor vremii - a costat peste 7,8 milioane lei aur şi s-a realizat pe planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy, cel ce realizase şi restaurarea Mănăstirii Argeşului. Carol I, suveranul care a modernizat România, scoţând-o practic din feudalismul târziu şi aducând-o la realităţile capitaliste ale vremii sale, s-a bucurat ca la 27 noiembrie 1898 să vadă că se inaugura nu numai calea ferată dintre Piteşti şi Curtea de Argeş, cu o lungime de 38,4 km, dar şi gara, adevărată bijuterie arhitectonică. După ce s-au construit multe reţele feroviare în ţară, drumul de fier a ajuns şi la prima capitală a Ţării Româneşti, oraş de care regele s-a îndrăgostit, după ce a văzut Mănăstirea Argeşului - unde apoi a decis să-şi doarmă somnul de veci cu soţia, regina Elisabeta - Biserica Domnească şi celelalte monumente de patrimoniu. În plus, a descoperit în munţii din nordul Argeşului un bogat fond cinegetic, astfel că s-a impus construirea unei gări monumentale, cu o arhitectură încântătoare, demnă să primească un monarh.

Argeşenii născuţi mai devreme mai povestesc probabil nepoţilor şi strănepoţilor cu nostalgia de rigoare despre vremurile în care Calea Regală, care pornea de la gară şi străbătea oraşul până la mănăstire, era traversată de trăsuri cu cai ale căror potcoave scoteau scântei din bazaltul pietrei cubice ce alcătuia caldarâmul. Asemenea imagini au fost familiare până în a doua jumătate a secolului trecut... După 1990, importanţa gării a scăzut, odată cu numărul trenurilor, inclusiv de marfă, împuţinat de desfiinţarea fostelor întreprinderi socialiste. "Acum câţiva ani am interpelat Regionala de Căi Ferate pe această temă şi mi s-a spus categoric că nu se poate face mare lucru din cauza terenurilor din zonă ocupate de către anumite magazine en-gros şi nu numai. Am vizitat obiectivul şi cu cunoscutul publicist şi om de radio Emil Hurezeanu, remarcând frumuseţea nealterată a clădirii reabilitate în urmă cu vreo 40 ani, dar şi ceasul elveţian din secolul al XIX-lea, frate bun cu cele din gările de la Paris! Toate încercările noastre de a mişca lucrurile din loc au rămas fără rezultat..." Deputatul Dănuţ Bica a remarcat că Gara Regală din Curtea de Argeş a fost admirată în timpul Primului Război Mondial şi de nepotul Reginei Victoria a Angliei, Wilhelm al II-lea, ultimul împărat neamţ. 

Rămâne de văzut dacă nu se va găsi cineva care să-şi ia inima în dinţi şi să se zbată pentru introducerea pe lista obiectivelor de patrimoniu naţional, dacă nu UNESCO a acestei gări din fosta Cetate de Scaun a Basarabilor.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!