Oameni bogaţi, oameni săraci - în administraţiile publice rurale din zona Curtea de Argeş: Dorin Florin Panţeru, primarul de cursă lungă de la Ciofrângeni

Conducătorii Unităţilor Administrativ Teritoriale din actualul mandat au trecut de jumătatea perioadei pentru care au depus jurământul. Acum doi ani lansam acest serial prin care prezentam starea materială a aleşilor, dar şi a funcţionarilor publici. Toţi sunt obligaţi prin lege să depună declaraţii de avere şi de interese până la data de 15 iunie a fiecărui an. Există, de asemenea, şi obligaţia funcţionarilor administraţiilor publice locale de a le afişa pe site-urile primăriilor. Sub hărţuiala presei, chiar şi cei mai reticenţi se conformează obligaţiilor legale de a nu-şi ascunde starea materială. Partea bună pentru cetăţeanul de rând este aceea că poate vedea cum evoluează un ales local în mandat - din punct de vedere al averii - dar şi cum iese. Dacă descoperiţi că au omis în declaraţiile făcute publice "cu voie au fără de voie" ceva ori că au trecut sub tăcere anumite aspecte, aşteptăm să le semnalaţi public, ca să ne facem cu toţii o idee completă despre seriozitatea şi bunele intenţii de care sunt animaţi aceşti oameni cărora li s-a acordat încrederea cetăţenilor ce i-au votat. Nu de alta, dar dacă ascund adevărul pot fi acuzaţi de fals şi uz de fals în acte publice, pentru că sunt plătiţi să fie în slujba cetăţenilor, nu să-i înşele!
După ce am prezentat în ultimii ani situaţia celor din administraţia publică locală din Curtea de Argeş, la cererea cetăţenilor, vom continua cu cei din zonele rurale. Şi asta deoarece, peste un an, cei mai mulţi dintre dumnealor se vor prezenta în faţa electoratului pentru a primi noi mandate. Iar o decizie trebuie să se ia în cunoştinţă de cauză!

O poveste din folclorul local spune că actualul şef al administraţiei publice locale din comuna de pe Topolog s-ar fi decis să candideze la acest post după ce, ca simplu cetăţean, avusese nevoie de o adeverinţă de la primărie. La sediu i s-a spus că n-avea cine să i-o semneze. Din aproape în aproape, Doru Panţeru a luat urma conducătorilor comunităţii, pe care i-a descoperit într-o crâşmă, unde - se pare - aveau biroul mobil. Aflând ce-l adusese acolo, şeful cel mare i-a promis semnătura cu condiţia să dea şi el un rând, ca să fie totul într-un ceas bun. Se zice că acela a fost momentul deciziei pe care a luat-o, încununată de succesul în alegerile locale din anul 2000, când a candidat pe listele PUR-ului. Situaţia administraţiei publice locale pe care a preluat-o era jalnică: "primăria de doi lei" avea duşumelele mâncate de carii şi persoanele mai generos construite riscau să intre cu tocurile încălţărilor prin reţeaua de autostrăzi construite în întuneric de către şobolani, alimentarea cu apă rămânea un vis, în timp ce în faţa dispensarului ţâşnea din pământ un lichid cu care se puteau curăţa sticlele de ulei, dar nu putea fi consumat, drumurile şi localurile instituţiilor din Ciofrângeni erau la pământ ş.a.m.d. Primarul Panţeru şi-a suflecat mânecile şi s-a aşezat gospodăreşte pe muncă, aşa cum era învăţat. A făcut o reorganizare internă şi redistribuirea sarcinilor printre angajaţii din subordine, cărora a căutat să le schimbe mentalitatea şi să-i facă să înţeleagă că ei erau în slujba cetăţenilor, pe care se obişnuiseră să-i tratateze aşa, mai de sus... Stilul direct, chiar dur al exprimării, i-a permis să se facă repede înţeles, mai ales când angajaţii primăriei s-au convins că nu putea fi dus de nas şi că, la o adică, era omul dracului! Încet, încet, lucrurile s-au mişcat din loc, mai ales după ce Doru Panţeru a trecut la PSD. Ciofrângeniul a devenit un şantier şi, în campania electorală pentru alegerile locale din anul 2004, în comună sosea premierul Adrian Năstase, care promitea că după alegerile parlamentare din toamnă şi instalarea noului guvern, avea să redeschidă şantierul pentru finalizarea investiţiei în calea ferată Vâlcele-Rm. Vâlcea, abandonată după căderea lui Ceauşescu. Numai că victoria în acele alegeri a revenit Alianţei D.A. (PNL-PD), Adrian Năstase a pierdut în faţa lui Traian Băsescu lupta pentru preşedinţia României şi reluarea investiţiei anunţate în primăvară nu s-a mai produs. Guvernul Tăriceanu avea cu totul alte priorităţi, iar pentru Doru Panţeru, care între timp îşi căpătase reputaţia de "primar în blue-jeans şi bascheţi", viaţa a continuat pe coordonatele stabilite, favorizat de faptul că în Consiliul Judeţean Argeş tot PSD era "tătic" - ca şi acum, de altfel! După aproape două decenii, el a reuşit să schimbe în bine faţa localităţii pe care o conduce, acoperind în mare parte lipsurile constatate la preluarea primului mandat. Este, deci, explicabil de ce oamenii l-au păstrat până în prezent la conducerea comunei!

Primarul Panţeru şi-a înregistrat declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 sub nr. 11/30.05.2018. Din prima aflăm că dispune de un teren în suprafaţă de 0,0808 ha în satul Lacurile, obţinut prin donaţie în anul 1988 şi stăpânit în coproprietate cu soţia, Adela. Tot în acel an, familia şi-a construit o casă în satul Lacurile, care are o suprafaţă de 144 mp. La acest capitol mai dispune din anul 1998 de un spaţiu comercial în suprafaţă de 60 mp, situat în satul Burluşi. De remarcat ar fi faptul că primarul din Ciofrângeni nu are nici datorii, dar nici conturi deschise la bănci şi nici n-a tezaurizat bijuterii sau opere de artă pe care să le declare. La dispoziţia familiei - pentru deplasări - este un autoturism Renault Clio, din anul 2012. Veniturile realizate în anul 2017 s-au constituit din indemnizaţia de primar a dumnealui, în sumă de 43.636 lei, la care s-au adăugat cei 72.000 lei obţinuţi de soţie din activităţi comerciale (P.F.A.). În declaraţia de interese, Dorin Panţeru a trecut funcţia de preşedinte al organizaţiei locale a PSD.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It