Comuna Poienarii de Argeş se trezeşte la viaţă nouă
Până acum trei ani şi ceva, această localitate de pe Valea Topologului părea condamnată la dispariţie. Având o suprafaţă sub 1.000 ha şi o populaţie de circa 1.200 persoane, intrase într-o letargie vecină cu agonia în timpul mandatelor primarului Gheorghe Boroiu. Mulţi tineri îşi luaseră lumea în cap şi plecaseră să-şi câştige pâinea cea de toate zilele pe meleaguri străine. Rămăseseră la vetrele străbune oameni a căror putere de muncă era în scădere de la an la an, poate şi din cauza lipsei de speranţe că s-ar mai putea schimba ceva în bine. Autorităţile locale păreau să se complacă într-un dolce far niente, aşteptând pomenile de la Consiliul Judeţean, ca să poată să-şi încaseze salariile în partea a doua a fiecărui an. Resemnarea era atitudinea păguboasă din care era greu de crezut că vor mai putea ieşi. Alegerile locale din 2012 au dus la schimbarea conducerii administraţiei publice locale, prin alegerea ca primar a tânărului de 36 ani, pe atunci, Dragoş Boncea. Era semnul că oamenii din Poienarii de Argeş voiau o schimbare radicală şi pentru asta au amendat imobilismul fostului primar. Iar cel votat a reuşit să nu-i dezamăgească, acţionând aşa cum era de aşteptat pentru a rezolva problemele comunei şi ale oamenilor ei.
Un CV care-l obliga pe Dragoş Boncea
Dragoş Boncea este descendent al unei familii vechi, respectate în localitate şi pe Valea Topologului. Străbunicul său fusese primar timp de 22 ani în perioada interbelică, iar bunicul îi urmase după război, în timpul dictaturii proletariatului. Acesta a fost îndepărtat din funcţie după ce a refuzat să ia vitele din bătătura consătenilor, ca să fie predate ruşilor în contul despăgubirilor de război prin care se masca jefuirea sistematică a României, căruia nu i se acordase meritatul statut de ţară cobeligerantă, la sfârşitul ostilităţilor. Foarte probabil că bolşevicii nu-i iertaseră faptul că luptase contra lor până la Odesa, revenind acasă invalid de război, fără un picior...
Dragoş a fost fiul unic la familiei sale, în care tatăl a fost lucrat pe şantier o viaţă-ntreagă la Tunele CFR Braşov, iar mama - învăţătoare respectată timp de peste 30 ani pentru multe generaţii de localnici, cărora le-a pus bazele educaţiei. Copil ambiţios, actualul primar a absolvit cursurile gimnaziale la şcoala din localitatea natală, după care a urmat cursurile liceale la fostul Liceu Electroargeş ("Ferdinand I" de astăzi). După bacalaureat s-a angajat la o firmă din Piteşti, de unde a plecat la muncă în Spania, unde a rămas şase ani. A revenit în octombrie 2008, după alegerile locale, la care nu putuse participa, din motive obiective. Anii care au urmat i-a dedicat afacerilor şi pregătirii victoriei pentru câştigarea postului de primar al comunei sale. Obiectivul a fost atins acum mai bine de trei ani.
Bilanţ provizoriu al realizărilor
"În cei mai bine de trei ani dinaintea alegerilor din 2012 am analizat nevoile comunei şi atunci când am depus candidatura, ştiam foarte bine ceea ce mă aştepta, având pusă la punct şi o strategie pentru atingerea obiectivelor fixate. Am fost conştient că se impunea o schimbare totală, începând cu mentalităţile şi terminând cu oamenii care nu puteau corespunde exigenţelor. Aceştia au plecat destul de repede când au realizat că apuseseră vremurile în care nu li se cerea eficienţă în muncă. Pentru mine, perioada petrecută în străinătate a fost o adevărată şcoală de viaţă, în cadrul căreia am învăţat să analizez problemele şi să adopt soluţiile pragmatice şi eficiente pentru rezolvarea lor. Altfel ne-ar fi fost tuturor celor care lucrăm în primărie infinit mai greu şi nu ştiu ce rezultate am fi putut avea. Pentru că trebuie să vă spun, de la bun început ne-am confruntat cu mari necazuri produse fie de calamităţi naturale, fie de lipsa resurselor, deoarece veniturile proprii erau limitate, ca să nu mai spun că şi colectarea lor era deficitară. De aici am şi început, refuzând orice compromis şi aplicând legea, astfel că am ajuns la colectări de circa 98%. Au urmat şi alţi paşi, care sunt vizibili..."
Regularizarea albiei Topologului
Cu ani în urmă, acest curs de apă crea mari probleme la Poienarii de Argeş după fiecare ploaie torenţială mai puternică sau primăvara, la topirea zăpezilor. Asta ca să nu mai vorbim despre faptul că pe malurile sale se aruncau aiurea tot felul de gunoaie. Asemenea fapte s-au semnalat şi în ziarul nostru, la vremea respectivă. "Am solicitat repetat Direcţiei Bazinale a Apelor Olt sprijin pentru regularizarea albiei Topologului şi am găsit înţelegere atât la directorul Ion Stoenescu, dar şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Am fost sprijiniţi cu utilaje şi specialişti pentru regularizarea cursurilor de apă şi decolmatarea canalelor. S-a muncit toată iarna, dar situaţia s-a schimbat radical în bine şi pericolul de inundaţii a fost drastic limitat în urma lucrărilor, dar şi a scăderii debitului apelor, ca urmare a secetei din acest an, care a dus la declasificarea Topologului la rangul de pârâu", explica primarul Dragoş Boncea de pe podul peste cursul de apă.
Alunecare de teren în cătunul Pietriş
Acest cătun din satul Ioaniceşti are circa 25 gospodării, iar drumul spre el este mai mult o ulicioară de ţară nu prea largă. Acolo, pe o lungime de circa 80 m s-a produs cu câtva timp în urmă o alunecare de teren care punea Pietrişul în pericol de izolare. Intervenţia promptă, cu gabioane îngropate, refacerea şi pietruirea drumului au necesitat cheltuirea a circa 1 miliard lei vechi pentru rezolvarea problemei. "Este o lucrare bună, menită să rezolve alunecarea de teren, care ne-a dat destule bătăi de cap. Din păcate, n-a fost o situaţie singulară", s-a confesat la faţa locului primarul Dragoş Boncea.
Refacere de maluri la Tomuleşti
Următoarea oprire a fost pe drumul asfaltat în urmă cu mai bine de un deceniu şi ceva, de la Tomuleşti. Acolo se produsese o ruptură a drumului provocată de altă alunecare de teren, care afectase şi rigolele. Zona afectată era mult mai întinsă şi mai adâncă, până într-o râpă destul de periculoasă. Lucrările de salvare a drumului n-au fost deloc uşoare sau ieftine, pentru că au impus aplicarea unor soluţii tehnice gândite de specialişti. Acestea s-au materializat prin construirea unor gabioane plasate la baza râpei, având 10 m adâncime, tot atâţia în lăţime, plasate în trepte, pe o lungime de circa 100 m. Pentru stabilizarea terenului s-au folosit nu mai puţin de 1.000 t de piatră! Costurile lucrării au fost de 2,2 miliarde lei vechi, incluzând şi refacerea rigolelor. Acum urmează turnarea unui nou covor asfaltic peste zona afectată a drumului.
Mănăstirea
Primarul n-a pierdut ocazia de a ne duce şi spre altă zidire care, fără îndoială, în anii următori va atrage destui pelerini în turismul religios, care prinde tot mai multă consistenţă în ultima perioadă. La Tomuleşti, un om al lui Dumnezeu, călugărul Athanasie Gogoneaţă, trudeşte să ridice o mănăstire pe un teren în suprafaţă de 5 ha. Am ajuns acolo pe drumul pietruit şi îngrijit, urmând indicatorul, la obiectivul care are o construcţie bisericească din lemn, lângă o casă donată de cuviosul protopop Ioanicescu, împreună cu pământul. Pe călugăr nu l-am găsit acolo, dar ni s-a spus că ar fi plecat prin ţară să facă rost de mijloacele materiale pentru ridicarea acestui al treilea lăcaş de cult creştin ortodox, deşi nu a împlinit 40 ani. Primarul Dragoş Boncea ne-a informat însă că târnosirea s-a oficiat în 5 iulie, în prezenţa a vreo 500 credincioşi. Îmbucurător este faptul că în jurul viitoarei mănăstiri s-au cumpărat mai multe terenuri de către oameni care vor să-şi clădească acolo case!
Plantaţie de afine
Am avut surpriza de a decoperi la Poienarii de Argeş şi o plantaţie bio de afine, în apropierea pârâului Sasca. "Un investitor piteştean a cumpărat aici vreo 5 ha teren şi a amplasat o plantaţie intensivă a acestor fructe extrem de căutate pe piaţă. Noi l-am ajutat cu amenajarea drumului de acces, pentru ca mijloacele auto să poată transporta producţia, la realizarea căreia lucrează şi localnici", ne-a informat primarul Boncea.
Fabrica de europaleţi
Altă investiţie din această localitate este cea a unei firme care va crea circa 60-70 locuri de muncă până în primăvara viitoare. "Patronul este un bun prieten al meu, a lucrat o perioadă de timp în străinătate şi mai are astfel de investiţii şi în alte localităţi. Produsele sale vor ajunge şi în străinătate şi ceea ce este foarte important este faptul că este serios cu angajaţii săi, care au numai cuvinte de laudă despre corectitudinea sa. Practic, cu aceste noi locuri de muncă, noi am putea rezolva definitiv problema şomajului local, readucând acasă şi o parte dintre tinerii plecaţi în străinătate. Nu mai avem acum, la Legea 416, decât 4 beneficiari de ajutor social, cu care am făcut destule lucrări în regie proprie, chiar dintre cele mai pretenţioase".
Sprijin de mal la Strejăret
Prăbuşirile de maluri au fost un adevărat blestem şi în Bonceşti (numele vechi al Poienarilor). Acolo am văzut unul dintre podeţele construite în regie proprie după toate regulile. La câţiva metri, am descoperit pe o ulicioară altă alunecare de teren pusă sub control, în punctul "La Bălan", prin care s-a salvat casa unei familii prin plasarea pe o lungime de circa 200 m a unor gabioane şi ziduri de sprijin.
Munca în echipă - secretul reuşitei
După cum v-am mai informat, şcoala a fost reabilitată şi modernizată, inclusiv mobilierul, s-a insistat şi s-a primit un microbuz pentru transportul elevilor, iar suflul de viaţă nouă se simte şi prin construcţiile de case, destul de numeroase. "Am o relaţie de colaborare extraordinar de bună cu viceprimarul Cornel Panţeru şi cu ceilalţi colegi - secretarul Mircea Nicolae, contabilul Filofteia Matei, casierul Daniel Ologu şi bibliotecarul Georgeta Mircea. Regula este să ne consultăm, evitând pe cât posibil deciziile singulare şi, după cum spuneam, compromisurile. Acest mod normal de a face administraţie publică locală, care a dat roade, ne îndreptăţeşte să privim cu optimism viitorul. Iar faptul că mai avem destule de făcut, ne ambiţionează şi mai tare ca să reuşim!" - a concluzionat Dragoş Boncea.
