Cu o investiţie de 133.000 euro, Cula Sultănica a fost salvată - pe jumătate
Vineri, în jurul orelor prânzului, s-a desfăşurat recepţia la terminarea lucrărilor de consolidare a monumentului istoric din cătunul Moşteni al comunei Şuici. Fosta proprietate a boierilor Brătieni a fost salvată de la pieire graţie unui proiect prin care s-au accesat fonduri europene de 133.000 euro prin GAL "Castra Traiana". Execuţia acestuia a permis nu numai consolidarea, dar şi recondiţionarea fostei clădiri care a servit drept locuinţă boierească întărită în urmă cu câteva secole. "Suma accesată prin proiect a fost de 562.069 lei, dar valoarea finală a lucrărilor executate a fost de 425.027,09 lei", ne-a informat primarul Constantin Iatagan.
"Suntem abia la jumătatea drumului..."
Aprecierea i-a aparţinut arh. Şerban Sturdza în faţa participanţilor la recepţie făcută la finalizarea lucrărilor prevăzute, între care, pe lângă aleşii locali şi angajaţi ai primăriei sau reprezentanţi ai şcolilor - din partea beneficiarului - şi ai constructorului, au mai fost prezenţi reprezentanţi ai Direcţiei de Cultură Argeş şi ai ISC. După vizitarea obiectivului de la nivelul zero şi până la mansardă şi după toate verificările făcute asupra lucrărilor de zidărie, de tâmplărie, a structurilor de rezistenţă, a scărilor interioare din lemn, ca şi a duşumelelor şi a acoperişului realizat de meşteri de la Rucăr cu trei rânduri de şindrilă plasate măiastru după vechi tehnici moştenite din bătrâni, s-au tras primele concluzii. Arhitectul Sturdza a făcut unele observaţii "la cald" asupra scoabelor metalice folosite la realizarea îmbinărilor, dar şi asupra necesităţii ignifugării construcţiei. "Aş recomanda beneficiarului să nu se oprească la jumătatea drumului şi să facă eforturi pentru accesarea altor fonduri. Deocamdată, clădirea poate fi considerată salvată pe moment de la pieire. Dacă nu se continuă lucrările, va intra într-un proces de degradare şi ar fi mare păcat. O mare provocare va fi aceea de a-i găsi culei o funcţionalitate care să-i permită să revină la viaţă şi să-şi asigure astfel şi întreţinerea".
Prezent la eveniment, veşnic tânărul în spirit, omul de afaceri Aurel Ilea, a mărturisit: "Nu intrasem în viaţa mea într-o culă. Acum mi-am satisfăcut pe jumătate curiozitatea, căci încă sunt curios cum era mobilată şi cam care era viaţa celor care o locuiau. În plus, cunosc un descendent al familiei Brătianu, am şi vorbit ieri cu el la telefon anunţându-l despre această recepţie şi mi-a spus că regretă că nu poate fi prezent aici, deoarece se afla la Paris. I-am promis să-i păstrez ziarul care va relata ce s-a întâmplat acum aici, ca să i-l înmânez atunci când ne vom întâlni".
Mai trebuie vreo 300.000 euro...
Partea a doua s-a desfăşurat la sediul primăriei, într-o şedinţă a legislativului local, condusă de către viceprimarul Constantin Găbrian, pe ordinea de zi a căreia exista un punct privitor la recepţia de la Cula Sultănica. Chiar dacă unii au mai întârziat, din motive obiective, de remarcat ar fi faptul că toate proiectele de hotărâri au fost aprobate în unanimitate. Iată care este lista completă a celorlalţi aleşi ai comunităţii locale: Gheorghe Hirică, Sorin Constantin Niţă, Constantin Oprescu, Cristian Şerban, Gheorghe Balotă, Delia Săvulescu, Ion Rudeanu, Dumitru Cojocărel, Gheorghe Paraschiva şi Constantin Preda. De reţinut în legătură cu acest subiect ar fi faptul că dirigintele de şantier, Lăcătuşu, a propus să se înscrie pe lângă ignifugare şi închiderea asterialelor, pentru a proteja acoperişul de rafalele de vânt care l-ar putea distruge. Şi asta deşi investiţia n-a fost prinsă în proiect şi nu este finanţată. Acesta a promis că va pune la dispoziţie, pe o colaborare cu constructorul, o carte tehnică, veritabil certificat de renaştere a culei, care va putea fi folosită pentru a doua parte a proiectului. S-a analizat, de asemenea, şi traseul viitoarei autostrăzi spre Sibiu, pentru a vedea în ce măsură acesta ar putea afecta existenţa culei. Arhitectul, la rându-i, a propus lansarea unei licitaţii de idei sau de oferte pentru asigurarea funcţionalităţii culei în cadrul unui ansamblu care ar mai putea îngloba obiective ca troiţele, lăptăria de lângă râu, Cimitirul Eroilor sau moara locală. În acest context s-a apreciat că, pentru a asigura continuitatea proiectului, ar mai fi necesară o sumă de pornire de peste 200.000 euro, care ar putea urca până la 300.000. Ce se va reuşi cu adevărat, este greu de spus acum, dar sigur se vor face eforturi combinate pentru ca tot ceea ce s-a realizat să nu rămână neterminat, aşa cum este tradiţia păguboasă de pe meleagurile mioritice.
