Cinste lor: consilierii locali independenţi au bătut partide la vot!
La alegerile din data de 5 iunie s-au consemnat mai multe victorii ale unor consilieri locali care au candidat independenţi. Ceea ce a frapat însă a fost faptul că unii dintre dumnealor au luat faţa unor partide. La nivelul judeţului Argeş au obţinut mandate de consilieri locali independenţi 7 candidaţi, dintre care recordul s-a înregistrat la Rucăr, unde au reuşit asemenea performanţă 3. Singurul care a punctat într-un oraş, şi nu în oricare, ci în Piteşti - municipiul capitală a judeţului - a fost Dănuţ Dinu, care nu excludea, după aflarea rezultatului, posibilitatea de a candida în toamnă pentru un mandat de parlamentar. Şi aceasta deoarece la recentele alegeri locale a reuşit să adune 4.574 voturi (9% din cele valabil exprimate), clasându-se peste PAM (2.876 voturi, 5,96%).
În ordinea alfabetică a localităţilor, vă prezentăm în continuare performerii din UAT-urile rurale. Astfel, la Albeştii de Muscel, Luminiţa Bizon, cu cele 96 voturi (9,60%), a devansat ALDE (70 voturi, 7,00%) şi va depune jurământul alături de ceilalţi 10 colegi, reprezentanţi ai unor partide. La Budeasa, printre cei 13 consilieri locali şi-a câştigat mandatul şi Florin Dumitru (188 voturi, 9,02%). Nici Florin Mărgărita din Corbeni nu poate fi ignorat, după ce a intrat în legislativul local alcătuit din 15 consilieri locali cu cele 147 voturi (6,09%). În sfârşit, printre cei 15 aleşi locali de la Rucăr îşi vor primi mandatele şi 3 independenţi: Gheorghe Surdu (257, 7,92%), clasat pe locul trei în ordinea voturilor primite, după PSD şi PNL, dar devansând ALDE, pe cei doi colegi independenţi şi PMP; Ion Sebastian Arsulescu (233 voturi, 7,18%), locul 6 şi Iosif Vălimăreanu (214, 6,60%). Marian Enescu (foto) a reuşit la Valea Danului să-şi câştige mandatul fără probleme, adunând de voie 261 voturi şi înregistrând cel mai mare procentaj dintre toţi independenţii argeşeni - 16,61%, ceea ce l-a clasat peste PMP (107 voturi, 6,81%).
Foarte probabil, mulţi lideri locali regretă lipsa de orientare, ca să nu spunem de simţ politic, care i-a determinat să nu ia în seamă potenţialul acestor independenţi, care le puteau aduce mai multe mandate în legislativele care se constituie în aceste zile.
