SĂRBĂTOAREA DRAGOBETELUI LA AREFU

Pe valea Argeşului, în Arefu, tradiţiile strămoşeşti încă se mai păstrează, n-au fost date uitării. Una dintre acestea este şi cea din luna lui Făurar, numită Cap de Primăvară sau Dragobetele. Are dată fixă, 24 februarie. Anul acesta fiind în zi de duminică, s-a sărbătorit cu fast la Căminul Cultural. Organizatori au fost doi fraţi buni, ea bibliotecara comunei, el acordeonist, îndrăgostit de muzica populară.
Conţinutul manifestării artistice a fost variat. Pe lângă obişnuitele cântece, recitări, jocuri, sătenii au vizionat şi un scurt film, cu povestea versificată a Dragobetelui rostită pe viersul naiului fermecat in interpretarea marelui cântăreţ Gheorghe Zamfir. Sătenii au ascultat şi câteva precizări privind această sărbătoare, atât a păsărilor, cât şi a oamenilor la români. Li s-a spus că-n calendarul popular ziua de 24 februarie este socotită ziua de logodnă a păsărilor. De acum ele încep să-şi construiască cuiburile în care vor scoate puişorii, iar mierloiul cu cântecul lui începe şi el să-şi strige mierliţa să-i devină pereche pentru restul anului.
În privinţa Dragobetelui, coborâm spre lumea dacilor, fiindcă el e socotit fiul Babei Dochia. Era un flăcău bun la suflet, deosebit de frumos şi iubăreţ. Umbla prin păduri aţinând calea fetelor pe care le prindea şi nu le dădea drumul până nu le săruta. De aici zicala din zilele noastre, "Dragobetele sărută fetele". Într-o zi ar fi avut nesăbuinţa să apară şi în calea Maicii Domnului, care supărată de îndrăzneala lui, l-a blestemat transformându-l într-o plantă numită Năvalnic. Năvalnicul e folosit azi şi ca plantă de leac pentru unele boli - de ficat, de splină, de tuse învechită - dar şi în descântecele de dragoste. În satul tradiţional, odinioară, fetele mari obipşnuiau să poarte Năvalnicul în sân, să dea năvală peţitorii în casele lor.
N-au lipsit nici proiecţiile privind cele mai frumoase costume populare găsite prin lăzile de zestre ale femeilor din sat. Serbarea s-a încheiat cu acordarea de diplome tuturor participanţilor la realizarea ei. Cele mai frumoase ţărăncuţe au fost desemnate două eleve de liceu, Andreea-Ioana Mortean şi Ana-Maria Stan, ambele în clasa a XI-a, iar din rândul "piticilor", Denisa Ciulbea cu Bianca Şerban (clasa a II-a). S-a avut în vedere costumul purtat - ie, fotă, vestă - podoaba capilară frumos împletită în codiţe - cum purtau fetele mari pe vremuri - şi nu în ultimul rând, fizicul lor. Cele mai reuşite perechi de dansatori au fost declarate Andreea Popescu - Ionuţ Bostan (clasa a VI-a) şi Ana-Mari Dineţ - Fabian Dineţ (clasa a II-a). Totul s-a terminat cu o Horă Mare, la care au luat parte alături de copii, şi părinţii cu prietenii lor. La plecare, doritorii au putut lua câte o carte de dragoste oferită din partea Bibliotecii Comunale spre lectură. Organizatorii răspund la numele Elena Hodoş şi Titel Şelaru. Merită mulţumiri pentru tot ce au făcut!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It