La curtea lui Urmuz - Imperiul contraatacă

Nu, nu e vorba despre Războiul stelelor, ci de… alegerile europarlamentare… Mai exact, acesta este prilejul cu care un grup „de 30 de scriitori, istorici şi laureaţi ai premiului Nobel” au exclamat panicaţi că „Europa se destramă în faţa ochilor noştri”, asta, „într-un manifest publicat în mai multe ziare, inclusiv The Guardian”, după cum a relatat imediat şi un ziar central românesc.
„Manifestul” e remarcabil: panică, acuzaţii, sofisme, catastrofe - ai zice că e semnat de 30 de piţifelnici dâmboviţeni, excitaţi de un comanditar din zona „societăţii deschise” (= vraişte). Reiau începutul:
„Ideea de Europă este în pericol. Din toate direcţiile [mai târziu, sunt menţionate câteva „direcţii”: de la Paris la Roma, cu opriri în Barcelona, Budapesta, Dresda, Viena şi Varşovia - s-a cam acoperit Europa, mai ales că despre Londra se vorbeşte în alt paragraf…] vin critici, insulte şi dezertări de la cauză.
Strigătul este: Destul cu construirea Europei! Să ne reconectăm, în schimb, la sufletul nostru naţional! Să ne redescoperim identitatea pierdută! [Unele cuvinte sunt puse, ironic, între ghilimele.] Aceasta este agenda împărtăşită de forţele populiste care mătură continentul. Nu contează că abstracţii precum suflet şi identitate există adesea numai în imaginaţia demagogilor. [Ei, aş...]
Europa este atacată de falşi profeţi îmbătaţi de resentimente, delirând la posibilitatea de a ajunge în luminile rampei. Ea a fost abandonată de două mari aliaţi care de două ori în secolul trecut au salvat-o de la sinucidere, unul de peste Canal şi unul de peste Atlantic. Continentul este vulnerabil acum în faţa Kremlinului.”
Şi aşa mai departe, cu convingerea că „o politică a dispreţului pentru inteligenţă şi cultură va triumfa. Vor fi explozii de xenofobie şi antisemitism. Dezastrul ne aşteaptă.” Se vorbeşte şi despre fascism, desigur. Dacă ar fi semnat şi vreun român, probabil că se adăuga şi acuzaţia de legionar. Apropo: printre semnatari, o găsim şi pe Herta Müller, mai sunt şi alte nume mari, precum Mario Vargas Llosa şi Milan Kundera - mulţi sunt scriitori, poate de aici şi tonul dezlănţuit, apocaliptic, bombastic. La o analiză atentă - ridicol.
„Manifestul” trebuie pus în oglindă cu Declaraţia de la Paris, din octombrie 2017, cea semnată de filosofi („conservatori”), net mai echilibrată, documentată, şlefuită. Am mai vorbit despre ea aici. Comparaţia este interesantă şi pentru strategia de comunicare: Declaraţia extrapolează tendinţe curente (imigraţia islamică, degradarea valorilor, moralei, presiunea asupra familiei, religiei etc.) şi atrage atenţia că numai prin revenirea la tradiţie, la rădăcinile creştine etc. civilizaţia europeană va supravieţui. Manifestul pleacă de la constatarea că Europa chiar pare a reveni la valori tradiţionale, în pragul unor alegeri care dau şanse dreptei, curentului identitar-naţional, şi anunţă catastrofe care poartă nume din trecut, transferând păcate vechi pe actori noi, care „dezertează de la cauză”. Populism, fascism, xenofobie, antisemitism... Etichete-insultă, cu încărcătură acuzatoare garantată. Am uitat titlul: „Să luptăm pentru Europa - sau sabotorii o vor distruge”. Nu doar „cine nu e cu noi e împotriva noastră”, ci e şi sabotor, demagog - prin text mai sunt şi alte epitete. Atenţie şi la chemarea la „luptă”.
Jenant, dar arată cât de mare e tensiunea, disperarea parcă. Interesante vremuri trăim...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It