Urmuz a fost recuperat de oraşul natal!

Începând de luni, argeşenii nu mai au motive să nu ştie cine a fost Urmuz şi unde s-a născut! Datorită eforturilor acad. Gheorghe Păun, Curtea de Argeş a reuşit să-şi mai adauge în patrimoniu încă un obiectiv care să amintească localnicilor, dar mai ales turiştilor, despre valoarea pe care o are acest minunat oraş istoric! Până de curând, prea puţini erau aceia care auziseră de Demetru Dem. Demestrescu Buzău, deşi fragmente din prozele sale se regăsesc şi în manualele şcolare de Limba română. Rebelul literaturii române era uitat şi ignorat pe nedrept tocmai de aceia care trebuiau să-l cunoască cel mai bine, adică urmaşii din propriul oraş natal. "Profetul absurdului", aşa cum a fost supranumit de posteritate, este, însă, foarte apreciat în străinătate, unde i se dedică expoziţii şi prelegeri prin universităţi celebre, fiindcă operele sale au influenţat mai mult decât viitoare curente literare, trecând în sfera altor domenii artistice - pictură, sculptură şi chiar muzică. Din fericire, la 136 ani de la naşterea sa, Urmuz a fost recuperat de ai lui şi s-a întors acasă. Proiectul final îi aparţine arh. Traian Ionescu, iar la ceremonia de dezvelire a plachetei au participat nu numai argeşeni, ci şi oaspeţi din diferite locuri. Cei mai de departe au fost artista Barbara Walder (Liechtenstein), împreună cu soţul acesteia, diplomat UNESCO. Cu prilejul evenimentului de luni, participanţii au aflat că se lucrează la o expoziţie de pictură ce se va deschide în iunie la C.C.A. şi care o va avea ca protagonistă tocmai pe pictoriţa amintită. Din cele discutate cu aceasta la final, noi am aflat că, prin tematica aleasă, respectivul vernisaj li se adresează în special românilor plecaţi în străinătate, departe de locurile natale, care au nevoie să fie recuperaţi şi să-şi regăsească rădăcinile. Cu mai multe detalii vom reveni pe viitor cu un amplu material de prezentare a Barbarei Walder.
Revenind la eveniment, înainte de descoperirea basoreliefului a fost invitat la cuvânt primarul Constantin Panţurescu. "Curtea de Argeş este cunoscut mai ales pentru istoria sa, pentru monumentele sale istorice - în primul rând, Biserica Domnească şi Mănăstirea Argeşului, dar şi pentru legăturile cu Familia Regală a României. Oraşul are, însă, şi o importantă tradiţie şi istorie culturală. Ajunge să reamintim <<Balada Meşterului Manole>>, legată de construirea Mănăstirii Argeşului sau, cine ştie, poate chiar de construirea Bisericii Domneşti, alături de cealaltă operă celebră, <<Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie>>. Urmuz este şi el parte a istoriei culturale a oraşului nostru. Este cel mai important scriitor român născut aici, într-o casă care a existat pe locul unde a fost construită actuala clădire în faţa căreia ne aflăm. Acea casă a fost demolată pe la jumătatea anilor '80. A scris puţin, dar a ajuns celebru - spune acest lucru, pe placa de granit, Eugen Ionescu, scriitor care şi el a trecut prin Curtea de Argeş: a fost pentru doi ani profesor de Limba franceză la Seminarul Teologic. Efigia cu chipul lui Urmuz pe care o dezvelim astăzi, realizată prin eforturile Asociaţiei Culturale <<Curtea de Argeş>> şi ale RMR, este doar o parte a unui proiect mai amplu de omagiere a lui Urmuz, prin care vrem să atragem atenţia turiştilor care ne vizitează asupra valorilor argeşene. Mulţumim d-lui acad. Gheorghe Păun pentru iniţiativă, d-lui Mihai Badea pentru punerea în practică şi sculptorului Radu Adrian, autorul portretului!", a punctat acesta.
Şi, fiindcă era necesar ca spiritul lui Urmuz să se facă cumva simţit în rândul asistenţei, iată că s-a şi întâmplat ceva neaşteptat: pânza care acoperea placheta s-a agăţat într-un colţ şi refuza cu încăpăţânare să coboare de acolo. În cele din urmă, acad. Păun şi primarul Panţurescu au reuşit "s-o pună la pământ", scoţând la iveală opera de artă semnată de Radu Adrian. "Despre Urmuz o să mai auzim! Există un plan de reamenajare a bulevardului în această zonă. Concret, exact pe acest loc se va contura o curte a lui Urmuz cu o siluetă a sa, iar acest lucru se va face într-un viitor foarte apropiat, aşa cum promite primarul Constantin Panţurescu. Mai avem de anunţat că, în revista <<Curtea de la Argeş>> va începe un serial minuţios susţinut de prof. Lucian Costache, care ne va arăta cam cât de deştept era Urmuz! O să rămâneţi impresionaţi!", a încheiat acad. Gheorghe Păun.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It