Octavian Goga, "poet al pătimirii noastre" - 138 ani de la naştere

S-a născut la 1 aprilie 1881, în comuna Răşinari, de lângă Sibiu. Tot în această localitate, la 8 aprilie 1911 s-a născut filozoful şi eseistul Emil Cioran. Amândoi sunt fii de preoţi ortodocşi: Iosif Goga, respectiv Emilian Cioran. Mama poetului, Aurelia, era învăţătoare în Răşinari şi avea un recunoscut talent poetic. Dacă O. Goga este glasul cel mai sonor şi cu vibraţii ample din poezia română din primele decenii ale sec. al XX-lea, Emil Cioran este filozoful melancoliei, neliniştii şi al disperării, gânditor profund şi moralist. Poetul şi dramaturgul O. Goga a urmat liceul la Sibiu şi Braşov, apoi Facultatea de Litere şi Filozofie din Budapesta, continuându-şi studiile la Berlin pe care le-a absolvit în anul 1904.
Odată cu poezia lui O. Goga pătrunde în literatura română o nouă umanitate - lumea tragică a satului, deosebită structural de aceea a înaintaşilor săi. El a contopit melancolia cutremurătoare a doinei cu tragismul bocetului românesc şi cu accentele viforoase şi profetice ale durerii unui popor asuprit. Elegia erotică eminesciană este convertită în elegie socială şi naţională. Mult discutatul său "naţionalism" (din păcate, se discută şi în prezent despre acest lucru) nu este altceva decât supapa prin care se varsă plânsul său, jalea şi bocetul sufletului său ultragiat, aşa cum mărturiseşte în poezia "Rugăciune" - un adevărat manifest literar, care ilustrează punctul de vedere al poetului despre ce trebuie să fie poezia, mesajul acesteia: "Alungă patimile mele,/ Pe veci strigarea lor o frânge,/ Şi de durerea altor inimi/ Învaţă-mă pe mine-a plânge./ Nu rostul meu, de-a pururi pradă/ Ursitei maştere şi rele,/ Ci jalea unei lumi, Părinte,/ Să plângă-n lacrimile mele".
Forţa poeziei lui Goga provine din faptul de a-şi fi tras seva din frământările, din seismele epocii. Poetul a ţâşnit din clocotul durerii imense a unui popor înrobit: "M-am născut cu pumnii strânşi" - mărturisea poetul în "Fragmente autobiografice"... "Sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viaţă şi din care a derivat formula mea literară." În concepţia lui Goga, "scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui şi se transformă în trâmbiţă de alarmă. Am văzut în scriitor un răscolitor de mase, un revoltat, un pricinuitor de rebeliuni. Am văzut în scriitor un semănător de credinţă şi un semănător de biruinţă".
Graţie acestei concepţii poetice, dar şi structurii sale sufleteşti, poetul ştie să îmbine cu mare artă jalea cu protestul, cu revolta şi cu credinţa în izbăvire, calităţi care-i conferă poeziei lui Goga un caracter vizionar şi mesianic. În poezia sa, în glasul ei de bocet, de rugăciune sau de răzvrătire, de chemare la demnitate naţională şi socială pulsează sufletul neamului românesc. Tot în poezia "Rugăciune", poetul se adresează lui Dumnezeu cu o rugă fierbinte, stăruitoare, izvorâtă dintr-un suflet răscolit de durere: "Dă-mi tot amarul, toată truda/ Atâtor doruri fără leacuri,/ Dă-mi viforul în care urlă/ Şi gem robiile de veacuri;/ În suflet seamănă-mi furtună,/ Să-l simt în matca-i cum se zbate/ Cum tot amarul se revarsă/ Pe strunele înfiorate".
O expresie concentrată a tot ce lirismul lui Goga are mai specific e poezia "Noi" - o personificare a suferinţei îndurate de românii din Ardeal, în decursul zbuciumatei sale istorii. Pe vioara poetului e-ngrămădită toată suferinţa milenară a Ardealului, care, în viziunea poetului, e o ţară de basm, mirifică, dar şi un tărâm al jalei, o ţară a durerii nemărginite, un Eden, dar captiv, pentru că: "Pe boltă sus e mai aprins/ La noi, bătrânul soare/ De când pe plaiurile noastre,/ Nu pentru noi răsare". În viziunea lui Goga, poporul român oprimat din Transilvania devine un exponent al umanităţii aflate în suferinţă, un erou de tragedie, jalea lui căpătând dimensiuni metafizice. În acest tărâm al durerii, al jalei, totul plânge: "La noi sunt cântece şi flori/ Şi lacrimi multe, multe/ Sub cerul nostru-nduioşat/ E mai domoală hora,/ Căci cântecele noastre plâng/ În ochii tuturora... Iar codrii ce-nfrăţiţi cu noi/ Îşi înfioară sânul/ Spun că din lacrimi e-mpletit/ Şi Oltul, biet bătrânul".
Plânsul milenar al mulţimilor oropsite are drept cauză "visul neîmplinit": "Avem un vis neîmplinit,/ Copil al suferinţii,/ De jalea lui ne-au răposat/ Şi moşii şi părinţii." "Visul neîmplinit" este necucerirea prin luptă a libertăţii naţionale şi sociale, dar poezia lui Goga este vizionară şi mesianică, ea vestind înfăptuirea măreţelor idealuri istorice ale poporului român pentru dreptate naţională şi socială.
Poezia "Plugarii" este un adevărat imn închinat ţăranilor români care, în viziunea lirică a lui Goga sunt "Creştini ce n-aveţi sărbătoare,/ Voi cei mai buni copii ai firii/ Urziţi din lacrimi şi sudoare". Ţăranii sunt depozitarii celor mai înalte valori umane: "Cu mila-i nesfârşită, Cerul/ Clipirii voastre-nduioşate/ I-a dat cea mai curată rază/ Din sfânta lui seninătate".
Poezia lui Goga nu cântă un ţăran idealizat, prins în hârjoană şi dragoste, plesnind de trai bun şi zburdând de bucurie: "A voastră-i jalea cea mai mare,/ A voastră-i truda cea mai sfântă,/ Stăpânul vitreg vă loveşte,/ Când Cerul bine-vă-cuvântă". Ţăranul lui Goga e un rob al pământului, dar nu se resemnează în chip fatalist. El este nădejdea viitorului, pentru că în lumea satului zac energii capabile să realizeze dreptatea naţională şi socială. Ţăranii sunt vestitorii unei lumi noi: "Din casa voastră, unde-n umbră/ Plâng doinele şi râde hora/ Va străluci odată vremii/ Norocul nostru-al tuturora... În pacea obidirii voastre,/ Ca-ntr-un întins adânc de mare/ Trăieşte-nfricoşatul vifor/ Al vremilor răzbunătoare."
Din asemenea versuri provine caracterul mesianic al poeziei lui O. Goga, inspirată din realităţile "înstrăinatului Ardeal". Goga a înălţat durerea milenară a românilor din Transilvania în empireul artei nepieritoare, poezia sa trezind vibraţii în sufletele cititorilor din orice ţară şi epocă.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It