Simpozionul Internațional „URMUZ 140 – 100”: recuperare culturală și istorică a lui Urmuz

Written by Cristina MINCU on 11 Martie 2023.

Zilele trecute, în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Județean Argeș, printre temele abordate s-a numărat organizarea Simpozionului Internațional „URMUZ 140 – 100”, cei 75 de ani de activitate pentru Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, proiectele pentru tineret și ONG-uri, precum și investițiile derulate în prezent. Președintele C.J., Ion Mînzînă și vicepreședintele Adrian Dumitru Bughiu i-au avut drept invitați pe academicianul Gheorghe Păun, pe viceprimarul municipiului Curtea de Argeș, Ștefan Dumitrache și pe managerul Teatrului „Alexandru Davila” Pitești, Dan Tudor.

Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional „URMUZ 140 – 100” va avea loc vineri, 17 martie 2023, ora 09.45, la Primăria mun. Curtea de Argeș. Acest eveniment va fi o noutate absolută în peisajul cultural și jurnalistic românesc, care deja este cunoscut și în străinătate. Simpozionul este organizat ca urmare a unui parteneriat între Consiliul Județean Argeș, Primăria municipiului Curtea de Argeș și Asociația Culturală, respectiv Revista Curtea de la Argeș, acestea două din urmă fiind conduse de academicianul Gheorghe Păun. Se adaugă sprijinul substanțial al unor instituții culturale naționale precum Academia Română, Muzeul Literaturii Române și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Manifestarea va deschide oficial Anul Internațional Urmuz, ce se va încheia în luna noiembrie, când se vor comemora 140 de ani de la moartea scriitorului. Detalii regăsiți în fiecare ediție de miercuri a Ziarului ARGEȘ EXPRES, acolo unde, în pagina de Cultură, la rubrica „Anul Urmuz” acad. Păun, senior editor al publicației noastre, vă aduce noutăți și detalii din culisele întregii suite de evenimente dedicate lui Urmuz.

În acest context de anvergură, Consiliul Județean Argeș va scoate un album filatelic aniversar, intitulat „Pe Argeș în Sus / De la Meșterul Manole la Urmuz”.

„Judeţul Argeş a oferit ţării şi culturii noastre numeroase personalităţi, înainte şi după Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, dar 2023 este Anul Urmuz, în care marcăm 140 de ani de la nașterea scriitorului din Curtea de Argeș și 100 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Consiliul Județean Argeș sprijină dezvoltarea și promovarea turistică a județului, precum și activitatea culturală, iar demersul academicianului Gheorghe Păun de recuperare culturală și istorică a lui Urmuz se încadrează în spectrul de activități menite să crească imaginea județului Argeș la nivel internațional, motiv pentru care considerăm acest parteneriat pe cât de necesar, pe atât de onorant. În aceste zile, în care tindem spre o falsă egalitate, acest produs editorial încearcă să reamintească ceea ce reprezintă județul Argeș: istoric, cultural, religios, mitologic. Mai bine de două milenii de existență, de rezistență și de creație. Argeșul de la Curtea de Argeș și de la Câmpulung înseamnă Țara Românească, înseamnă România și chintesența românismului. Rolul creatorului de cultură este să transmită ceva vital cetății, să producă acea conexiune supranaturală cu valorile din trecut, să mențină vie ființa noastră în fața valului de tentative de a nega, de a neutraliza, de a șterge identitățile și diferențele între popoare. Argeșul este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă. Aici am avut primele capitale ale Țării Românești, prima Mitropolie, aici s-a bătut prima monedă românească. Argeșul a dat personalitățile care au stat la temelia principalelor partide din țară și oamenii care au contribuit decisiv la înfăptuirea României Mari. Nu întâmplător, regii României au ales Curtea de Argeș să își doarmă somnul de veci. Nu întâmplător, limba română cea mai curată provine din Argeș. Nu întâmplător, această zonă este binecuvântată cu locuri de rugăciune și de minune arhitecturală bisericească! Oriunde mergeți în Argeș, veți găsi mărturii de românism pe care se cuvine, inclusiv prin acest demers, să le păstrăm și să le promovăm. Albumul de faţă este o contribuţie la acest demers” a spus Ion Mînzînă, președinte Consiliul Județean Argeș.

La rândul său, acad. Gheorghe Păun a trecut în revistă principalele aspecte privind biografia lui URMUZ: „S-a născut la Curtea de Argeş pe 17 martie 1883, ca fiu al doctorului Dimitrie Ionescu-Buzău şi al Elizei - fiica preotului Filip Paşcanu (a slujit la Biserica „Sfântu Dumitru” din Bucureşti). Numele la naştere a fost identic cu al tatălui, dar, la şcoală, acesta i-a schimbat patronimul în Dumitrescu. Ulterior, el însuşi şi-a luat numele Demetru Dem. Demetrescu-Buzău şi aşa a semnat toată viaţa. Pseudonimul Urmuz, sub care este cunoscut azi în toată lumea, i-a fost dat de Arghezi, în 1922, când i-a publicat prima proză, <<Pâlnia şi Stamate>>, în <<Cugetul românesc>>. Familia s-a mutat la Bucureşti în 1889. A urmat Liceul „Gheorghe Lazăr”, un an la Facultatea de Medicină, după care a absolvit dreptul în 1907 (roman în patru părţi). A funcţionat ca judecător prin localităţi din Argeş, Dâmboviţa, Dobrogea și s-a mutat în Bucureşti, ca grefier la Înalta Curte de Casaţie, în 1913. În noaptea de 23 noiembrie 1923, s-a sinucis, aparent „fără motiv”, într-un boschet de la Şosea. A început să scrie prin 1907-1908, iar textele sale au fost citite în familie şi prin cafenelele bucureştene. În viaţa boemă a fost atras puternic de muzică, a compus mult, dar partiturile s-au pierdut. În adolescenţă a pictat și era fermecat de sculpturile lui Brâncuşi. A scris puţin, dar are o posteritate absolut impresionantă. A fost/este considerat un precursor al tuturor mişcărilor avangardiste ale secolului XX, după Al Doilea Război Mondial, a fost promovat şi tradus în Franţa de însuşi Eugen Ionescu, care şi l-a asumat ca model. Prima monografie despre el a fost cea a lui în Nicolae Balotă: <<Urmuz>>, 1970. Între timp, au apărut zeci de volume despre Urmuz şi despre opera sa, exegeze, încercări de a-l imita, dramatizări, traduceri în zeci de limbi – iar bibliografia tot creşte. Opera sa a fost strânsă într-o cărticică pentru prima dată de Saşa Pană, în 1930, cu un volum complet, conţinând şi traduceri, texte critice, fotografii, în 1970, sub titlul <<Pagini bizare>>. Nouă texte îi sunt atribuite, iar alte manuscrise nu i s-au găsit: <<Pâlnia şi Stamate>>, (roman în patru părţi), <<Ismail şi Turnavitu>>, <<Emil Gayk>>, <<Plecarea în străinătate>>, <<Cotadi şi Dragomir>>, <<Algazy & Grummer>>, <<După furtună>>, <<Fuchsiada (poem eroico-erotico şi muzical, în proză)>>, <<Puţină metafizică şi astronomie>>, <<Cronicari (Fabulă)>>. Se adaugă pagini de <<Însemnări – ciorne răzleţe>> (două caiete masive de cugetări i s-au pierdut), un număr mic de cărţi poştale către familie, câteva scrisori către Arghezi sau către o misterioasă Domnişoară Marie”.

Viceprimarul Ștefan Dumitrache a adăugat: „Sunt o mulțime de lucruri interesante care sunt legate de Urmuz și de viața municipiului Curtea de Argeș. Pot spune, de exemplu, că locul unde funcționează astăzi Muzeul Municipal Curtea de Argeş se află în fosta clădire a spitalului care a fost condus de tatăl lui Urmuz (care a și contribuit la construcția acesteia). Acum, Urmuz este o prezență în Curtea de Argeș, prin basorelieful pe locul unde a fost casa scriitorului, chiar peste drum de Primăria Curtea de Argeș, grație eforturilor academicianului Gheorghe Păun, tot așa cum a apărut și statuia lui Urmuz. Felicit inițiativa președintelui Ion Mînzînă și Consiliul Județean Argeș și pentru că va edita acest album filatelic aniversar. Pentru mine, Urmuz este un simbol al orașului!”

Despre acest proiect complex, cu multe discuții în spate și pregătiri, a vorbit și regizorul Dan Tudor: „A fost un concurs de proiecte, ca să spun așa, din care a reieșit această variantă care cred că va fi destul de interesantă pentru cei care vor veni la spectacolul dedicat lui Urmuz. Avem un regizor entuziast pentru acest proiect, pe Mona Gavrilaș, care a adus și pe Florin Fieroiu, cel mai bun coregraf de teatru la această oră din țară (și care a devenit angajat la Teatrului <<Alexandru Davila>> din Pitești) și scenograful Miruna Varodi. Am primit fonduri de la Consiliul Județean pentru această manifestare și trebuie să spun că premiera coincide, în această lună martie, cu aniversarea a 75 de ani de activitate pentru Teatrul <<Alexandru Davila>>. Sigur, instituția are multe proiecte și pot spune că deja în aceste câteva luni de zile s-a depășit numărul de spectatori veniți pe tot parcursul anului trecut și asta se datorează artiștilor și tuturor celor implicați!”.

Programul Simpozionului Internațional „URMUZ 140 – 100” va fi următorul:

Vineri, 17 martie 2023, la Primăria Mun. Curtea de Argeș: 09.45 - 10.30 – ceremonia de deschidere (discursuri invitați); 10.30 - 11.00 – vorbitor invitat (Ion Pop); 11.00 - 12.00 – pauză de cafea la Cafeneaua „La Urmuz”; 12.00 - 13.00 – prima sesiune (Hotel Posada); 15.30 - 17.00 – a doua sesiune (Hotel Posada); 17.00 - 17.30 – pauză de cafea; 17.30 - 18.30 – a treia sesiune (Hotel Posada).

Sâmbătă, 18 martie 2023, la Hotel Posada: 10.00 - 10.30 – vorbitor invitat (Giovanni Rotiroti); 10.30 - 11.30 – a patra sesiune; 11.30 - 12.00 – pauză de cafea; 12.00 - 13.00 – a cincea sesiune; 15.30 - 16.30 – a șasea sesiune; 16.30 - 17.00 – ceremonia de închidere, la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”; 19.00 - 21.00 – piesa „Urmuz” de Valeriu Butulescu, în interpretare la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești.

Duminică, 19 martie 2023, la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”: 10.00 - 12.00 – Expoziția „Urmuz văzut de graficienii lumii”, prezentare de cărți și muzică.