Editorial LA ŢINTĂ - "De ce să n-avem şi noi baronii noştri locali bugetari?..."

 

Întrebarea retorică, parafrazată după nenea Caragiale, are un răspuns ferm afirmativ. Putem dormi liniştiţi: suntem în rândul lumii, nu ducem lipsă de aşa ceva! Serialul nostru "Om bogat, om sărac în administraţia municipală" a ajuns la episodul cu nr. 30. V-am prezentat acolo declaraţiile de avere şi de interese depuse pe proprie răspundere de aleşii cetăţenilor sau de unii dintre funcţionarii Primăriei Curtea de Argeş. Oricare dintre cititori şi-a putut face o idee asupra corectitudinii celor declarate şi scrise negru pe alb. Spun asta deoarece trăim într-o comunitate în care oamenii se cunosc destul de bine între ei. Sunt printre noi persoane care ştiu istoria unor concitadini până la al nouălea neam. Şi probabil că se crucesc descoperindu-i pe unii dintre semnatarii declaraţiilor că s-au dat pe după copac, evitând să pomenească despre adevărata stare de lucruri în ceea ce priveşte averea şi interesele. S-ar zice că acelora nu le pasă de ANI sau de DNA. Şi poate că bănuiala este întemeiată. Dovada este faptul că unii dintre angajaţii din administraţia municipală sau care au legătură cu această structură şi sunt obligaţi prin lege să depună asemenea declaraţii, refuză s-o facă de ani buni. E dreptul lor - puteţi spune - fără a greşi prea mult. Dar la fel de adevărat este şi faptul că este obligaţia superiorilor sau a organelor de control să-i tragă la răspundere. De ce n-o fac?... Noi putem numai să bănuim, riscând să fim chemaţi în judecată de cei ce fac parte din triada complicităţii unor vinovăţii, care preferă să pună batista pe ţambal ca să nu urce verificările spre vârfurile pe care s-au cocoţat. Un exemplu sugestiv ar fi acela că în declaraţiile de avere ale unora nu apar autoturisme, deşi sunt cunoscuţi că ar fi în stare să se ducă şi la toaletă cu ele. Respectivii nu au trecut în declaraţiile de interese calitatea de administratori sau acţionari la firme nici pentru ei, şi nici pentru membrii familiilor. Şi nici că ar fi primit cadouri nu ştiu ce limuzine sau SUV-uri de la tăticuţul, mămiţica, socrelul, socrela, de la unchiuleţul, mătuşica, verişorul constructor sau dracu' mai ştie de unde!... 

Mister poate fi numai pentru proşti, iar la Curtea de Argeş, categoria asta începe să intre pe panta dispariţiei. Sigur, mai sunt încă unele cazuri de comozi care preferă să se lase prostiţi, dar curând îi va revolta şi pe ei cinismul îmbogăţiţilor prin mijloace dubioase. Pentru a preveni o situaţie care ameninţă să devină explozivă, s-ar impune ca noua administraţie publică locală să facă un bilanţ al investiţiilor făcute în ultimii zece ani la recondiţionarea unor imobile şi pe care le gestionează. Şi să prezinte situaţia contribuabilului plătitor de taxe şi impozite, evidenţiind firmele care au executat lucrările, sumele, cine a făcut recepţiile, dacă s-au constatat sau nu nereguli şi, în asemenea cazuri, ce măsuri s-au luat. Nu credeţi că ar fi o atitudine corectă, legală, în spiritul transparenţei depline, prin care s-ar putea discuta concret, pe fapte şi dovezi, nu pe suspiciuni şi bârfe? Spun asta pentru că nici nu-mi trece prin minte să contest prezumţia de nevinovăţie, cât timp nu s-a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Dar atâta timp cât nu se procedează aşa, legitim este să funcţioneze şi prezumţia de vinovăţie, nu credeţi?... 

Concluzionând, cred cu tărie că avem şi noi baronii noştri locali bugetari, care sunt mai bogaţi decât oamenii de afaceri ce fac pe dracu-n patru să lucreze legal, dând o pâine de mâncat şi celor ce n-au alte posibilităţi de a-şi câştiga traiul de zi cu zi decât vânzându-şi forţa şi capacitatea de muncă, uneori la preţ de dumping. Şi nu e drept ca această stare de lucruri să se perpetueze!

Pin It