Editorial LA ŢINTĂ - "Am făcut pe dracu'!..."

Aşa îşi varsă amarul românul obidit, cocoşat de nevoi şi lehămetisit de atâta nenoroc - când îi ies socotelile pe nas. Şi, pe amărâtul de el, nu-l ocolesc ghinioanele, că altfel s-ar numi Klaus Werner Iohannis, şi nu "fiul ploii". Pe vremea adolescenţei mele, când trebuia să votez pentru prima dată-n viaţă, în plină democraţie socialistă, ne-au luat de la liceu ca să participăm la o adunare eelctorală. Şi acolo, în faţa propagandiştilor comunişti veniţi de la judeţ, s-a găsit un veteran de război, nea Ion, să-şi verse of-ul. Care se traducea prin faptul că după blocarea vanei Johnston, la baraj, inundaţiile provocate de furia apei distruseseră cârciuma. Şi el îşi cerea dreptul la berica de la bar, de care-l lipsise puturosul de primar. Păi, da, că la Căpăţâneni fuseseră distrugeri şi mai mari, dar primul lucru pe care-l reînfiinţase primarul de-acolo fusese - aţi ghicit! - tocmai cârciuma. Omul zicea că trebuie alt primar, pe modelul ăluia vrednic de la vecini, nu menţinerea în post a celui nepăsător la nevoile cetăţenilor. Şi mai cerea ca pentru iniţiativa de a se fi făcut purtătorul de cuvânt al numeroşilor consăteni, să i se stabilească prin lege masa lui, la fereastră, ca să-l vadă lumea şi să ştie toţi că aia era masa lui Pătraşcu! Şi asta şi pentru că era veteran de război: "Tovarăşi, eu am luptat pe front şi în est şi în vest, unde m-a trimis ţara, am îndurat toate suferinţele, am degerat, am fost rănit şi ce-am făcut?... Am făcut pe dracu', tovarăşi, i-am adus pe ruşi în ţară!"

Asta tot facem şi noi după 1990: ne luptăm pe toate fronturile sărăciei s-o ducem de azi pe mâine. Şi ne lăsăm minţiţi în fiecare ciclu electoral de tot felul de papagali buni de gură şi nimic mai mult. Cu cât ne mint mai frumos, cu atât sunt mai iubiţi! Nu ştiu dacă noi suntem proşti sau masochişti. Şi nici nu îndrăznesc să mă pronunţ, pentru că mi-e frică să n-o scrântim din nou în 11 decembrie... 

De pildă, ieri m-a sunat un consilier local - nu spun cine, c-am promis să-l protejez. Tipul era supărat că-l acuzasem de populism electoral după ultima şedinţă de legislativ municipal, când se discutase problema suplimentării staţiilor pentru transportul interurban. Spunea că nu-i vorba despre aşa ceva, căci - la urma urmei - şi navetiştii erau oameni şi că majoritatea lucrau la firme din Curtea de Argeş, care-şi plătesc toate dările la bugetul oraşului. Şi că se gândea şi la copiii care vin din comune ca să înveţe la oraş. Foarte frumos, numai că - repet - sunt şi navetişti din Curtea de Argeş, care lucrează la firme din Piteşti, ce-şi achită acolo obligaţiile faţă de bugetul local. Dar consilierii locali din municipiul capitală a judeţului nu se dau peste cap să găsească portiţe legale prin care să le permită transportatorilor interurbani să treacă de Bascov. Deci, avem două legi - una pentru Piteşti şi alta pentru Curtea de Argeş? Hai, bre, ce Dumnezeu, că doar nu aniversăm comemorările!...

Cât priveşte copiii, aici e o chestie ceva mai sensibilă. Şi spun asta luând foarte serios în calcul faptul că - la Valea Iaşului - s-au creat condiţii superioare celor din grădiniţele din Curtea de Argeş şi chiar ale unor şcoli. Dar părinţii unora au ambiţia de a-şi aduce copiii să înveţe în oraş. Iar dacă luăm în calcul faptul că finanţarea în învăţământ se face per capita, e clar cine pierde! Nu vreau să spun cât de preocupaţi sunt unii dintre elevi de învăţătură sau de chiul prin barurile oraşului, oricum superioare celor din comunele lor, unde - ca bonus - este faptul că-i cunosc toate găinile şi nici n-ar apuca să le treacă pragul şi ăi bătrâni ar şi afla unde-şi beau ei "ceiuţul". Consilierul local în cauză probabil că n-a prins vremurile în care părinţii unora dintre noi treceau peste hulă de la Cicăneşti sau Valea Danului la Oeşti ori de la Turburea la Corbeni, ca să înveţe şi nu se plângeau de drum lung. Iar unii sunt acum academicieni!

Onorabilul ar trebui să fie supărat pe el şi pe colegii săi, care au tot votat nişte hotărâri asupra cărora mai apoi s-au năpustit să le desfiinţeze pe motiv că n-ar fi fost tocmai legale. Exemplul tipic este cel cu Bulevardul Basarabilor, pe care s-a instituit sens unic şi s-a dat liber la parcări, deşi este încadrat la categorie de drum naţional! La fel, Mădălin Marinescu a cerut în repetate rânduri o situaţie cu hotărârile de consiliu adoptate şi neaplicate. Zadarnic şi-a răcit gura, pentru că e greu să-i scoţi pe nişte oameni din comoditate sau din interese. Aşa ar fi aflat că avem de ani de zile o hotărâre de consiliu prin care se stabilea un regulament al parcărilor ori una din mandatul trecut, prin care s-a decis înfiinţarea unui târg second-hand de autoturisme în piaţeta din faţa gării - ambele lăsate literă moartă prin cine ştie ce sertar, în timp ce hârburile cu anunţuri de vânzare, parcate pe strada principală, împiedică executarea normală a salubrizărilor sau deszăpezirilor. Cât timp dumnealor, aleşii locali, permit - din comoditate sau lehamite - să fie trataţi cu sictir de angajaţii primăriei, este foarte adevărat că nu putem spera la o reală schimbare în bine a situaţiei. Dar aşa este obiceiul pământului: unii se fac că lucrează, ziua trece, leafa merge, iar pe noi ne apucă toţi dracii şi ne ruinăm liniştea şi sănătatea. Deci, ce-am făcut?... Am făcut pe dracu', na, c-o zisei şi eu!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It