Editorial LA ŢINTĂ - "Ce-amor nebun, aoleu, cum să-ţi spun..."

Written by Doru BOBI on 06 Iulie 2017.

Asta a fost prima reacţie a unui amic la atitudinea afişată de către preşedintele ţării vizavi de şefa de la DNA. În primă fază am zâmbit, apoi aproape că m-a bufnit plânsul, pentru că totul e practic cu dus şi-ntors şi nu mai ştii încotro s-o iei. Scandalul stârnit în structurile coordonate de Laura Codruţa Kovesi, ca şi revolta unor subordonaţi sunt deja cunoscute. Nu mai puţin de 19 procurori au plecat de la DNA de la începutul anului până în data de 3 iulie! O sumedenie de personalităţi publice şi particulare, dar şi oameni de rând o vor debarcată de la conducere, pentru că - într-un fel sau altul - le-a devenit total antipatică sau chiar nesuferită. Iar refuzul de a se prezenta şi a da explicaţii în faţa Comisiei parlamentare de control a evenimentelor din noaptea alegerilor din 2009, când i-a fost semnalată prezenţa în casa gen. Oprea, alături de alţi oameni din structurile de forţă ale statului, nu prea pledează în favoarea dumneaei. Şi asta pentru că e la mintea cocoşului că n-avea ce căuta acolo nici dumneaei şi nici ceilalţi "petrecăreţi". Scuza cu "evenimentul particular" e cusută cu aţă albă şi, până la un punct, întăreşte bănuielile de complot. Oamenii de rând vor însă ca orice "sculă" din sistem să se supună comandamentelor legii, care n-ar trebui să fie negociabile. Iar dacă nu vor sau nu pot, să plece, pentru a răspunde ca persoane particulare pentru faptele lor, fără false imunităţi!

Numai d-na Codruţa nu vede vreun motiv pentru a demisiona din postul de şef al DNA unde - spun unii - s-ar comporta ca un tăietor fruntaş de capete politice, pe model împrumutat de la canibalii de prin junglele din Borneo. Şi ca un satrap faţă de subordonaţii pe care vrea să-i pună la detectorul de minciuni, pentru a afla cine şi-a permis s-o înregistreze şi s-o dea legată de mâini şi de picioare pe mâinile nenorocitei de prese, căreia nu-i plac ochii dumisale sau modul în care aruncă acele capete retezate în coşurile de rufe murdare ale puşcăriilor. Reacţia imediată a unui parlamentar a fost să protesteze în faţa sediului DNA, cerând să vină Laura Codruţa Kovesi şi să răspundă la întrebări simple de genul dac-a fost sau nu în casa gen. Oprea în 2009, dac-a dat ordin de întocmire a unor dosare pe numele politicienilor şi dacă este dispusă să răspundă la aceste chestionări fiind conectată la detectorul de minciuni. Pe de altă parte, înghesuit cu întrebările de presă, marţi, după şedinţa CSAT, dacă o va demite pe Kovesi, preşedintele Iohannis s-a declarat mulţumit de activitatea DNA şi a spus textual în stilu-i molcom, inconfundabil, că nu vede motive pentru a proceda aşa şi că s-a săturat de poveştile cu înregistrări şi alte bazaconii. Să mă bată Dumnezeu dacă n-am avut impresia că dumnealui juca un rol într-o piesă din teatrul absurdului, la fel ca şi persoana vizată! Pentru că eu nu mi-i pot închipui ca pe nişte adolescenţi luaţi de val şi purtaţi pe apele ridicolului. Apoi, nu-i pot bănui de sentimentalisme. Mai degrabă cred că au primit nişte "indicaţii regizorale" şi au spus ca nişte soldaţi disciplinaţi "Jawohl!" sau - mă rog - "Yes, sir!". Să mă lovească buba rea, dar eu nu cred că ar putea fi îndrăgostit de madam Kovesi fără speranţă şi în mare taină, ca să nu afle prima sa doamnă! Chiar mi-ar fi teamă pentru domnia sa, în perspectiva momentului când va da ochii cu doamna Carmen, la Sibiu, întrebându-mă pe unde va scoate cămaşa în faţa laserelor privirilor soţiei care, cu siguranţă, încă n-a avut prevederea de a-şi instala acasă un detector de păcăleli conjugale. Îmi cer iertare, dar eu nu-l văd pe Herr Klaus şi pe Frau Codruţa prin cine ştie ce cadru romantic de palat sau de vie. Şi chiar dacă printr-o minune a Sfântului Pafnutie s-ar ajunge la aşa ceva, ar dispărea cei de la SPP şi ar rămâne singuri, singurei, ca doi porumbei, într-o noapte de smoală, n-o văd pe dumneaei cerându-i să fie un pic mai telenovelist, iar pe dumnealui arborând o atitudine teatrală şi scoţând pieptul de oraş să-şi arunce braţul înainte exclamând patetic: "Iubito, răsare luna!"...

Deci, eu nu-mi pun problema că l-ar lua consoarta la trei păzeşte bănuindu-l de infidelitate. Temeri aş avea numai în perspectiva întâlnirilor cu cetăţenii cărora le va cere votul pentru al doilea mandat, peste vreo doi ani. Atunci va trebui să-şi schimbe radical atitudinea, pentru că din ceea ce am înţeles din dialogurile pe care le port zilnic cu cetăţenii, s-au cam săturat de figura acră a Laurei Codruţa Kovesi şi de dungile şi stelele pe care bănuiesc că le-ar avea tatuate pe suflet... Nu pun în discuţie răutăţile de genul unui impozant popou pus pe dosarele ţinute la dospit până se iveşte momentul potrivit să le dea "pe ţeavă". Oamenilor li s-a aplecat pur şi simplu de metode securisto-kaghebiste şi de teroarea revenită din tenebre ca să le bântuie vieţile amărâte. Aşa că, s-avem scuzare, dom' preşedinte, dacă nu vă plecaţi ochii şi urechile la Măria Sa Alegătorul şi nu analizaţi cu pragmatismul nemţesc care vă caracterizează activitatea DNA sub conducerea actualei şefe, rupând cordonul ombilical care vă ţine legat de persoana d-nei Laura Codruţa, pe care susţin că l-ar vedea detractorii dvs. - o zbârciţi la viitoarele alegeri! Vă rog să nu uitaţi că, în orice carieră politică, problema este nu să reuşeşti, ci să te menţii în vârf... Personal nu cred că un iubitor de tenis poate fi fascinat peste noapte de baschet, dar mă distrează comentariile celor iertaţi de lumeştile patimi. Care, pentru dvs., s-ar putea dovedi catastrofale - din punct de vedere al voturilor pentru un nou mandat prezidenţial. Uitaţi-vă cum este luat în tărbacă predecesorul la Cotroceni, care părea obsedat de nişte forme blonde şi trageţi concluziile de rigoare!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!