Editorial LA ŢINTĂ - Se duc veteranii...
Mircea Ionescu-Quintus s-a dus să se întâlnească în cer cu Corneliu Coposu. Doi dintre seniorii politicii româneşti de după 1990 nu mai sunt printre noi. Liberalii retrăiesc acum sentimentele ţărăniştilor din urmă cu aproape 21 ani. Politica noastră rămâne şi mai săracă după ce şi-a pierdut încă un reper moral. Vedeţi cum se repetă istoria? Dacă nu mă credeţi, recitiţi cu atenţie "Epigonii" lui Eminescu şi căutaţi să nu treceţi pe lângă adevărurile cu valoare de postulat exprimate în acele versuri. Asta dacă aveţi tăria de a nu judeca prin prisma subiectivismului generat de simpatii şi nu de realităţile vieţii pe care o trăim. Corneliu Coposu a fost regretat chiar şi de adversarii politici. Probabil la fel se va întâmpla şi cu Mircea Ionescu-Quintus. Şi asta cu atât mai vârtos cu cât liberalul a fost un om fin, care ştia să-i tragă de urechi la modul cel mai civilizat pe cei ce se abăteau de la linia dreaptă, ca un bunic înţelegător cu omeneştile slăbiciuni. Oricum, Călin Popescu Tăriceanu, cel puţin, va fi mai liniştit de-acum încolo, pentru că nu va mai fi cineva de statura morală a lui Quintus care să-şi permită să-l dojenească prin cuvinte simple care spun mai multe decât un rechizitoriu stalinist sau kovesist: "Căline, Căline..." Fostul preşedinte de onoare al PNL a urmat neabătut toată viaţa linia tradiţională a politicii europene a Brătienilor, de dialog permanent, civilizat, pentru identificarea soluţiilor de rezolvare a problemelor cu care se confrunta ţara noastră. Atitudine cu care omul nr. 2 în actualul stat român nu se poate lăuda, după ce a spart de două ori PNL şi a pactizat cu adversarii, punând mai presus de orice interesele proprii. Cu ani în urmă, Mircea Ionescu-Quintus a reuşit să-l pună faţă în faţă cu Radu Câmpeanu, refăcând unitatea partidului. Lui îi datorează Tăriceanu faptul că a ajuns - pe merit, e drept - lider al PNL şi premier al României. Părăsirea partidului după ruperea USL, ploconirea în faţa lui Ponta, ca şi înfiinţarea ALDE şi colaborarea strânsă cu PSD îl descalifică în ochii liberalilor tradiţionalişti, care nu acceptă ideea unui social-liberalism pe care îl definesc drept anus contra naturii. Greu de crezut că atunci când îi va veni vremea, Călin Popescu Tăriceanu va fi regretat ca Mircea Ionescu-Quitus de către aceştia!...
Ca orice partid istoric, PNL mai are în patrimoniu valori incontestabile, gen Constantin Bălăceanu-Stolnici, pe care l-am întâlnit la Goleşti, la finalul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, acum aproape o lună, în 26 august, când dr. Dan Manu îi saluta prezenţa acolo. Problema cu care se confruntă această formaţiune politică, la fel ca şi altele care nu au istoria ei, este că oameni de statura moral-politică a unora precum Corneliu Coposu sau Mircea Ionescu-Quintus nu prea par să vină din urmă. Şi-atunci sunt explicabile emoţia şi regretele lui Ludovic Orban, Adrian Miuţescu sau atâtor liberali care refuză să se îmbete cu apa chioară a narcisismelor de orice gen. Mircea Ionescu-Quintus a părăsit lumea noastră la un an şi o zi după concitadinul Aurel Ilea, care îl folosea ca exemplu pentru colegii de partid mai tineri ori câte ori i se ivea prilejul. Dacă stăm să analizăm corect ceea ce se întâmplă acum în România zilelor noastre, ar trebui să avem curajul de a recunoaşte că totul îşi are rădăcini în sistemul de educaţie. Oamenii pe care-i regretăm şi din care ne facem nişte exemple au beneficiat de o altfel de pregătire pentru viaţă în familii şi apoi la şcoală. Aceea era bazată pe valorile sigure ale civilizaţiei, aceasta de acum nu prea putem să înţelegem ce are la bază. Mi-aş permite să vă ofer un argument: cadrele didactice, din rândul cărora nu lipsesc oamenii de spirit, glumesc pe sema ministrului de resort, Pop Liviu Marian, ale cărui iniţiale sunt P.L.M. Oricine are simţul umorului încă viabil poate bănui cum s-ar traduce in extenso numele ministrului care a atins culmile pedagogiei atunci când a dovedit ce probleme uriaşe are cu gramatica, neputând explica de ce "copiii" se scriu cu trei litere de "i". Unii bănuie că i-ar fi fost mai drag să poată scrie "salarii", "indemnizaţii" sau "pensii speciale" cu trei litere - din motive lesne de înţeles... Revenind la subiect, Ilea şi Quintus şi-au desăvârşit educaţia într-o perioadă în care exista respectul cuvenit pentru acest aspect semnificativ al vieţii. Şi mi-aş permite să reiau o întâmplare veche, povestită de Aurel Ilea. Pe vremea în care era licean a fugit într-o seară din internat cu nişte colegi ca să meargă la patinaj. Spre nenorocirea lor au dat nas în nas cu dirigintele, care le-a cerut ca a doua zi să se prezinte la ore cu câte o carte poştală. "Acolo i-a scris tatei ce fiu prăpădit avea, câtă vreme el făcuse sacrificii să-l trimită la învăţătură, iar eu, drept mulţumire, fugisem la patinaj, deşi n-aveam voie. Cartea poştală putea fi citită de poştaş, şi de la el a aflat toată Ghijasa ce soi rău eram eu. Nici nu vă mai spun ce corecţie mi-a administrat tata... Aşa se făcea atunci educaţie, dar era altă lume, în care exista respect reciproc şi mai mult bun simţ", concluziona prietenul meu dispărut. N-o să vă spun cum se face educaţie acum, când profesorii n-au dreptul nici să ridice vocea la elevii care nu numai că-şi permit atitudini insolente faţă de ei, dar nu se sfiesc nici să devină violenţi, apăraţi fiind de legea care are pedepse drastice pentru "rele tratamente aplicate minorului". Repet: Mircea Ionescu-Quintus a beneficiat de o educaţie asemănătoare şi nu şi-a permis nici măcar să jignească un adversar, darămite să-l păruiască la o emisiune TV, cum s-a întâmplat recent cu sociologul Mirel Palada şi senatorul USR Mihai Goţiu. Cei doi s-au jignit în direct, s-au încăierat în pauză şi unii spun că poate s-ar fi şi jugănit, dacă ar fi avut la îndemână condiţiile necesare şi suficiente.
Tocmai de aceea nu vom înceta să regretăm dispariţia unor valori umane din rândurile noastre, pentru că va veni vremea când nu vom mai avea repere la care să ne raportăm. Fie-i binecuvântată amintirea lui Mircea Ionescu-Quintus!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
