Editorial AMOS NEWS - De ce România este o colonie?
M-a şocat, prin logica riguroasă, o afirmaţie preluată zilele trecute de o televiziune şi formulată de eminentul economist Ilie şerbănescu. Acesta a invocat o definiţie din Enciclopedia Britanică în 16 volume a termenului de "colonialism". Iar în cartea sa intituată "România, o colonie la periferia Europei", în capitolul "De ce colonie?", Ilie Şerbănescu demonstrează punct cu punct că, în prezent, România se conformează cu precizie definiţiei privind colonialismul. Este un subiect peste care nu-mi pot permite să trec cu uşurinţă.
Voi mai invoca şi o altă lucrare extrem de importantă, a Mădălinei Virginia Antonescu, cercetător ştiinţific în domeniul relaţiilor intenaţionale cu studii solide la Sorbona, care şi ea defineşte cu meticulozitate, cu multă atenţie şi cu curajul specific unui adevărat om de ştiinţă neocolonialismul. Din nou, România de azi se conformează de la A la Z acestei definiţii.
Există mai multe caracteristici ale neocolonialismului cărora le cad victime statele de la periferie. Le voi enunţa succint, pentru că spaţiul rezervat acestei analize nu-mi permite un exerciţiu de tip exhaustiv. Iar ordinea va fi aleatorie. 1). O neocolonie este în prezent un stat de periferie integrat într-o entitate poststatală de tipul Uniunii Europene. Exact asta suntem. 2). În cadrul comunităţii de naţiuni, în speţă UE, sunt state care prin multiple acorduri obţin avantaje în detrimentul altor state. Statele de la periferie nu beneficiază şi nu vor beneficia de un tratament egal cu statele care compun nucleul central. Din acest motiv, decalajul din perspectiva forţei economice în loc să scadă, creşte. 3). Prin acorduri militare care invocă securitatea colectivă, statele neocolonialiste îşi implementează treptat baze militare în coloniile de tip modern, astfel încât inevitabil libertatea de acţiune şi însăşi suveranitatea acestora din urmă este redusă la o formă fără fond. 4). Prin fel de fel de acorduri economice, este menţinută subdezvoltarea neocoloniilor şi fiecare măsură de acest fel avantajează financiar statele din nucleul central. Ca să mă fac cât mai bine înţeles la acest capitol, voi invoca recentul acord impus de nucleul dur al Uniunii Europene statelor din Europa Centrală şi de Est privind regimul transportatorilor. În spatele unei clauze aparent nesemnificative, obligaţia de a petrece un anumit timp în statul de origine, România pierde în favoarea marilor trasportatori europeni câteva miliarde bune de euro pe an. 5). Crearea unor condiţii din ce în ce mai bune pentru corporaţiile suprastatale, de realizare a profiturilor în dauna corporaţilor naţionale şi de sustragere de la plata taxelor către statele colonizate pentru profiturile reaizate pe teritoriul lor. 6). Participarea din ce în ce mai pronunţată, chiar prin eliminarea societăţilor aparţinând neocoloniei, a corporaţiilor transnaţionale la valorificarea resurselor naturale şi umane ale statului colonizat. 7). Plasarea graduală a expaţilor pe teritoriul statului colonizat şi crearea de culoare pentru accesul acestora la pârghiile de comandă politică.
Această listă poate continua mult şi bine. Ceea ce este impresionant şi şocant totodată e că, iată, deşi se vorbeşte extrem de puţin despre această dramă prin care trece în prezent naţiunea română, ţara noastră se conformează din ce în ce mai mult statutului de neocolonie. Ceea ce va trebui să observăm în viitor, ca să nu zic că va trebui să şi acţionăm în conformitate, este instrumentalul utilizat în mod specific în direcţia colonizării României, vulnerabilităţile acestui instrumental şi să încercăm să descoperim soluţiile pentru ca, într-o bună zi, România să se poată emancipa. Altfel, în ciuda declaraţiilor de bune intenţii, în ciuda tuturor angajamentelor privind aşa-zisa solidaritate la nivel european şi a procesului de coeziune prin reducerea decalajelor, finalul va fi contrar. Şi din ce în ce mai dramatic. Iar finalul finalului poate însemna literalmente depopularea României de către români şi, respectiv, repopularea României de către expaţi.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
