Editorial AMOS NEWS - Recompense pentru contaminaţi
O ştire face înconjurul planetei. Cu o viteză fulger. Vine din Marea Britanie. Acolo Guvernul a decis ca fiecare persoană contaminată cu coronavirus să primească câte 500 de lire sterline. O sumă frumuşică. De ce a decis Executivul Majestăţii Sale să facă un asemenea sacrificiu? Ce a avut în vedere? În mai multe demersuri editoriale, am semnalat un fapt deosebit de grav care în cele din urmă a fost recunoscut şi de către Raed Arafat. Şi anume că sunt extrem de mulţi cetăţeni care s-au contaminat cu coronavirus, dar au băgat capul în cutie. S-au izolat cum au putut sau nu s-au izolat deloc, dar, în orice caz, nu s-au prezentat la vreun spital şi nici n-au luat legătura cu Direcţia de Sănătate Publică. Acum oficialii statului român estimează un raport de cinci la unu. Adică la cinci contaminaţi, o singură raportare. De ce au procedat compatrioţii noştri astfel?
Iniţial, autorităţile aplicau măsuri draconice atunci când aflau că o persoană este contaminată. Dacă vă amintiţi, persoana respectivă era luată pe sus cu izoleta şi internată cu forţa într-un loc special amenajat, unde aflam că nu beneficiază de condiţii elementare de hrană şi de igienă. Uneori nici apă nu primeau. Iar rudele rămâneau ferecate în casă. Fără a beneficia de vreun ajutor din partea oficialilor. S-a mers atât de departe, încât cred că tot domnul Raed Arafat a afirmat că, dacă o persoană strănută pe stradă, trebuie arestată. În aceste condiţii, este de înţeles de ce din ce în ce mai mulţi cetăţeni s-au temut să îşi raporteze boala. Un alt motiv este că Direcţiile de Sănătate Publică eliberau certificate medicale cu mare întârziere. Uneori după două-trei săptămâni. Între timp, celui contaminat patronul îi desfăcea pur şi simplu contractul de muncă. Riscul de a nu mai avea o sursă de subzistenţă era major. În fine, o a treia cauză a constat într-o politică total greşită legată de testare. De mai multe ori, premierul de atunci, Ludovic Orban ne-a explicat cu subiect şi predicat că testările în masă nu sunt necesare. În acest fel, a înflorit comerţul cu teste vândute prin farmacii sau livrate direct acasă în urma unei comenzi pe internet. Bâlbâiala autorităţilor a făcut ca o vreme comercializarea testelor prin farmacii să fie interzisă. În felul acesta a înflorit comerţul prin internet. Milioane de români s-au testat. Dar rezultatele nu au mai ajuns al autorităţi. Pentru că ei nu s-au testat în unităţi medicale. După care fiecare s-a izolat şi s-a tratat cum a putut, evitând reţelele sanitare, care erau atât de suprasolicitate, încât nu mai puteau să asigure servicii operative.
Poate că au mai existat şi alte motive, dar nu insist acum pe această temă. Avem însă o explicaţie cât se poate de logică de ce Guvernul Marii Britanii a decis să aloce câte 500 de lire sterline pentru fiecare persoană contaminată cu coronavirus. Iar în Marea Britanie numărul acestora este imens. Autorităţile de la Londra au decis că, până la urmă, în schimbul acestor bani, vor putea rezolva o problemă cheie. Vor avea o oglindă cât de cât fidelă a gradului de contaminare a populaţiei. Vor şti cine este contaminat, pentru că persoana respectivă va solicita ajutorul de 500 de lire sterline. Şi se vor cunoaşte astfel şi contacţii. Pentru că, fireşte, cu acest prilej, în schimbul banilor, persoana contaminată va oferi informaţii privind oamenii cu care a intrat în contact. În cele din urmă, această aparentă largheţe financiară scoate de mai multe ori statul britanic în câştig. Ştie care este situaţia. Poate reacţiona cu eficienţă. Îi conferă celui contaminat, care trebue să rămână în izolare, siguranţa zilei de mâine. Şi, indirect, consumul mai primeşte o injecţie financiară. Şi asta se întâmplă în timp ce la noi autorităţile se scufundă în necunoscut. În cifre false. Care sunt departe de a reflecta realitatea. Ne minţim singuri de la cel mai înalt nivel oficial.
În încheiere, nu pot să-mi reprim o mare nedumerire. Dacă tot ne-am îmbătat cu apă rece, dacă tot nu vrem să recunoaştem amploarea epidemiei, dacă tot am decis să intrăm în rândul statelor europene şi să redeschidem şcolile, cum Dumnezeu de nu s-au gândit autorităţile statului că, o dată cu cele mai vulnerabile persoane, care sunt vârstnicii, trebuiau vaccinaţi profesorii, învăţătorii şi toţi ceilalţi care lucrează în învăţământ? În condiţiile în care se redeschid şcolile, nu cred că prioritatea erau lucrătorii din Ministerul de Interne şi din serviciile secrete. Şi nici chiar militarii şi personalul civil din Armată nu ar fi trebuit să fie prioritatea numărul unu. Ca să nu mai vorbesc de oamenii politici.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
