Aniversare: 50 ani de activitate sub denumirea oficială SALVAMONT!
Prin efortul deosebit al unui colectiv de împătimiţi ai muntelui, s-a reuşit emiterea primului act normativ ce legifera activitatea de salvare montană, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 140 din 25 ianuarie 1969, privind activitatea de prevenire a accidentelor turistice şi organizarea acţiunii de salvare în munţi. Acest document aproba înfiinţarea echipelor Salvamont în 13 localităţi montane de pe teritoriul României, dar conţinea şi prevederea prin care şi alte localităţi îşi puteau înfiinţa structuri de salvare montană. Consiliile Populare au primit sarcina de a organiza echipe Salvamont, în rândul cărora să fie selecţionaţi alpinişti şi schiori pe bază de voluntariat. Au fost precizate drepturile şi îndatoririle acestora, una dintre cele mai importante fiind cea care prevedea scoaterea din producţie a salvatorului şi chiar a fost stabilită şi o indemnizaţie de periculozitate, de 18 lei. S-a definit, de asemenea, baremul de dotare cu materiale, echipamente şi medicamente.
Merită amintirea şi respectul nostru cei care au iniţiat şi dus la bun sfârşit acest important demers: ing. Nicolae Grabovschi Sr. din Câmpulung Muscel, dr. Ioan Giurculescu - Bucureşti, Aristide Stavros - Braşov, Mihai Sîrbu - Sinaia, prof. Alexandru Floricioiu - Braşov, Toma Boerescu - Sibiu, Viorel Constantin - Caraş Severin, Nicolae Jitaru - Braşov, prof. Mircea Mihăilescu - secretar general al Federaţiei Române de Turism Alpinism şi poate mulţi alţii, cu o contribuţie mai mică sau mai mare, dar cu un rezultat final de excepţie. Răspunzătoare cu activitate de salvare montană au fost stabilite: Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, prin Federaţia de Turism şi Alpinism, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii şi Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. Primele localităţi nominalizate pentru organizarea de formaţii Salvamont au fost Câmpulung Muscel, Bicaz, Caransebeş, Reşiţa, Braşov, Predeal, Zărneşti, Bran, Victoria, Răşinari, Buşteni, Sinaia şi Borşa, toate înfiinţându-se aproape imediat după apariţia actului normativ, cu excepţia echipei din Bicaz, înfiinţată mai târziu.
În prezent, activitatea de salvare montană este organizată în 24 judeţe ce deţin zona montană, existând 24 structuri Salvamont de nivel judeţean si 19 structuri Salvamont locale, în care activează circa 300 salvatori montani angajaţi şi circa 500 salvatori voluntari. După o jumătate de secol de existenţă oficială sub denumirea Salvamont, cei peste 5.000 salvatori montani, care au făcut parte de-a lungul timpului din structurile Salvamont se pot mândri cu peste 100.000 acţiuni de salvare!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
