De Ziua Mondială a Mediului, se are în vedere problematica poluării aerului!
Miercuri, 5 iunie, împreună cu întreaga comunitate internaţională, România sărbătoreşte Ziua Mondială a Mediului. Aflată la cea de-a 45-a ediţie (marcată începând cu 15 decembrie 1972), sărbătoarea a crescut de la an la an, devenind una dintre cele mai importante platforme de comunicare a temelor de mediu şi fiind celebrată de milioane de oameni, în peste 100 ţări. Este o zi în care oamenii, instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, organizaţiile nonguvernamentale, industriaşii, inclusiv mass-media, prin acţiuni comune, se mobilizează pentru a atrage atenţia asupra necesitaţii protejării mediului. În fiecare an, pentru Ziua Mondială a Mediului, sunt alese o ţară-gazdă, o temă şi un slogan care să atragă atenţia asupra unei probleme actuale de mediu. În 2019, ţara-gazdă este China, iar sloganul "Bate poluarea aerului!". Tema din acest an invită la analiza modului în care se pot face schimbări în viaţa noastră de zi cu zi, pentru a reduce povara grea a poluării aerului, ce afectează mediul natural şi, implicit, sănătatea oamenilor. Zilnic, un om "consumă" între 15.000 şi 20.000 litri de aer - suficient pentru a umple, într-un an, volumul a trei baloane cu aer cald. Un om poate supravieţui mai mult de 30 zile fără mâncare, în jur de 2-3 zile fără apă, însă, fără aer, nu poate trăi mai mult de câteva minute. În prezent se acordă o atenţie sporită alimentaţiei, prin grija cu care alegem mâncarea şi apa pe care le consumăm, însă prea puţin ne mai preocupă şi calitatea aerului pe care îl respirăm.
Mai ştim oare ce respirăm, ce se găseşte în compoziţia aerului, cum a ajuns acolo şi ce înseamnă aceste lucru pentru sănătate? Înţelegem că, atunci când aerul devine toxic, vieţile noastre sunt afectate semnificativ?... Aerul pe care îl respirăm se constituie sub forma unui amestec de gaze compus din azot (78%) şi oxigen (20%), la care se adaugă urme de dioxid de carbon, argon, hidrogen, metan, heliu şi altele. Ştim că fenomenele naturale şi dezastrele (incendii, activitatea vulcanică etc.) au influenţat întotdeauna conţinutul de praf şi alte substanţe nocive în aer. Dar, odată cu dezvoltarea economică galopantă, de-a lungul ultimelor două secole activitatea umană s-a numărat printre cele mai importante surse de poluare a aerului şi continuă să afecteze acest element indispensabil vieţii. Producţia de energie şi căldură care utilizează combustibili fosili (cărbune, petrol, gaz), transportul şi agricultura reprezintă unele dintre cele mai poluante activităţi.
Deşi poluarea aerului este o problemă invizibilă, consecinţele pentru sănătatea şi confortul nostru de zi cu zi sunt grave. Un aer murdar cauzează disconfort, dificultăţi de respiraţie, tuse şi senzaţie de arsură la ochii. Deteriorarea pe termen lung a calităţii aerului poate duce, de asemenea, la consecinţe mai grave pentru sănătatea noastră, cum ar fi astmul, bolile cardiovasculare, cancer pulmonar, boli legate de sistemul nervos şi cel de reproducere. Conform unui studiu realizat în 2016 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), 92% din populaţia lumii respiră un aer poluat. În acelaşi timp, calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Agenţia Europeană de Mediu a estimat că, în 2013, numeroase decese premature (aproximativ 28.000) au fost asociate concentraţiilor de particule atmosferice în suspensie de ozon şi oxizi de azot. Se estimează că, în total, costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului în România se ridică la peste 10 miliarde euro/an. Acest lucru este cauzat de depăşirea standardelor UE privind calitatea aerului. De altfel, Comisia Europeană a decis să trimită România, Franţa, Germania, Ungaria, Italia şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru că nu respectau valorile limită convenite pentru calitatea aerului. Toţi suntem responsabili de poluarea produsă şi doar împreună putem contribui la reducerea emisiilor nocive şi la îmbunătăţirea calităţii aerului pe care plămânii noştri îl absorb. Important este să conştientizăm aceste aspecte şi să acţionăm responsabil!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
