Trei cazuri de infecţii cu virusul West Nile în Argeş, în 2018!
Febra West Nile este o boală produsă de virusul ce poartă acelaşi nume. Principala cale de transmitere a acestei infecţii la om este prin înţepătura de ţânţar. Aceştia transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om şi animale. Pentru a-şi depune ouăle, femelele de ţânţar se hrănesc cu sânge. În acest timp, ele se infectează cu agenţi patogeni de la animale sau om. Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde-i găsim fie sub formă de larve, fie de adult. Odată infectat, ţânţarul rămâne aşa toată viaţa şi are potenţialul de a transmite virusul la orice gazdă vertebrată pe care o muşcă pentru a se hrăni. Omul este numai gazda accidentală în acest ciclu. Larvele de ţânţari se găsesc: în apa strânsă în subsolurile blocurilor sau cea care nu se scurge din canalizarea înfundată, în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute, în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte, în apa strânsă în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cauciucuri de automobil, cutii de conserve, jucării etc.), în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii. Perioada de incubaţie a infecţiei cu virus West Nile la om este cuprinsă între 3-15 zile după înţepătura unui ţânţar infectat. Cele mai multe cazuri sunt asimptomatice. În 15-20% dintre acestea sunt raportate simptome similare unei gripe uşoare, în general caracterizate prin debut brusc cu: febră, cefalee, mialgii, stare de rău, anorexie, greţuri şi vărsături. O mică parte dintre pacienţi pot prezenta fenomene eruptive cutanate: eritem maculopapular sau morbiliform care interesează gâtul, trunchiul, braţele sau membrele inferioare. Boala poate dura între 2-5 zile. "În judeţul Argeş, până la această dată nu s-a înregistrat vreun caz de infecţie cu virus West Nile. În anul 2018 s-au notat 3 cazuri, iar în 2017 şi 2016 nu au fost cazuri înregistrate", au transmis reprezentanţii DSP Argeş.
În mai putin de 1% dintre cazuri pot apărea simptome neurologice ca meningita, meningoencefalita sau mielita în general asociate cu febra. Pacienţii care dezvoltă simptome neurologice sunt în general împărţiţi în 3 categorii: meningita West Nile, encefalita West Nile şi paralizie acută flască. Recuperarea după boală este completă, mai rapidă la copii decât la adulţi, de cele mai multe ori însoţită de slăbiciune şi dureri musculare pe termen lung - aproximativ 1 an de la debutul simptomelor. Sechele permanente nu au fost descrise.
Vârsta înaintată este cel mai important factor de risc pentru formele severe de boală neurologică după infecţie, riscul creşte semnificativ în rândul persoanelor de peste 50 ani. Comparativ cu adulţii, copiii infectaţi cu virus West Nile au durata spitalizării mai scurtă, mai puţine simptome neurologice şi o mai bună revenire după boală, iar mortalitatea este mai mică. Nu există un tratament specific al acestei boli şi nici un vaccin care să o prevină. Utilizarea repelentelor (substanţe care îndepărtează ţânţarii) şi a îmbrăcămintei adecvate pentru a impiedica muşcătura de ţânţar sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirii. Pentru cazurile severe, pacienţii spitalizaţi primesc tratament simptomatic şi suportiv (cum ar fi perfuzii).
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
