Ziua Mondială a Diabetului
Aceasta a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale a Diabetului. Cu această ocazie, Direcţia de Sănătate Publică Argeş aduce în atenţia populaţiei importanţa cunoaşterii acestei afecţiuni atât de răspândită. Campania are ca scop conştientizarea populaţiei cu privire la impactul diabetului asupra familiei, precum şi promovarea rolului acesteia în managementul, îngrijirea, prevenirea şi educaţia despre această boală. În 2019, sloganul campaniei naţionale este "Diabetul - o problemă şi a familiei". Scopul acesteia este o mai bună informare a membrilor familiilor persoanelor diagnosticate cu diabet, în ceea ce priveşte gestionarea acestei afecţiuni. În 2017, la nivel mondial, trăiau peste 425 milioane de persoane (20-79 ani) cu diabet, în 2045 se prognozează un număr de 629 milioane, iar cele mai multe dintre aceste persoane aveau diabet tip 2 (352 milioane), care poate fi prevenit prin activitate fizică regulată, dietă sănătoasă, echilibrată şi promovarea unui stil sănătos de viaţă. În acelaşi an, numărul deceselor datorate diabetului şi hiperglicemiei a fost de 3,7 milioane, iar 1,5 milioane decese au fost cauzate de diabet. Conform unui studiu naţional, în 2017, în România, la o populaţie adultă de 14.382.000, erau înregistrate 1.785.300 cazuri de diabet la adulţi cu vârste între 20 şi 79 de ani, cu o prevalenţă a bolii de 12,40%. În realitate, există numeroase cazuri de diabet nediagnosticate. În judeţul Argeş, din evidenţele Serviciului de Statistică al DSP Argeş, reiese următoarea situaţie: în 2017, numărul total de cazuri de diabet a fost de 35.450, dintre care 3.115 cazuri diabet insulino-dependent şi 32.335 cazuri diabet insulino-independent. În 2018, numărul cazurilor de diabet a crescut astfel: total 37.644, dintre care 3.389 cazuri diabet insulino-dependent şi 34.255 cazuri diabet insulino-independent.
Diabetul zaharat este o boală metabolică cronică complexă, cu o etiologie heterogenă, incluzând factori de risc la nivel social, comportamental, de mediu şi susceptibilitate genetică. Este asociat cu complicaţii grave, dar diagnosticul precoce şi iniţierea terapiei pot preveni sau întârzia apariţia complicaţiilor pe termen lung, precum: bolile cardiovasculare, stadiul final al bolii renale, retinopatia care poate duce până la amputarea membrelor. Toate aceste complicaţii contribuie la excesul de morbiditate şi mortalitate la pacienţii cu diabet zaharat. Creşterile alarmante ale incidenţei obezităţii la copii şi adolescenţi la nivel mondial au determinat o creştere a comorbidităţilor asociate acesteia, respectiv boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2, sindrom metabolic, ficatul gras nonalcoolic, osteoartrita, apneea de somn şi unele forme de cancer. Diabetul apare în contextul în care pancreasul nu mai poate produce insulina, sau atunci când organismul nu mai poate utiliza insulina la modul optim. Insulina este un hormon produs de pancreas, care acţionează ca o cheie ce permite glucozei din alimentele ingerate să treacă din circulaţia sanguină în celulele corpului pentru a produce energie. În sânge, toţi carbohidraţii din alimente sunt transformaţi în glucoză. Insulina ajută glucoza să intre în celule. Incapacitatea de a produce insulina sau de a o utiliza eficient determină creşterea nivelului glucozei în sânge (hiperglicemie). Nivelurile crescute de glucoză pe termen lung sunt asociate cu afectarea organismului şi insuficienţa de organe şi ţesuturi. Factori de risc: istoricul familial de diabet; greutatea corporală crescută; alimentaţia nesănătoasă; inactivitatea fizică; înaintarea în vârstă; hipertensiunea arterială; etnia; toleranţa scăzută la glucoză; istoricul de diabet gestaţional; nutriţia deficitară în timpul sarcinii. Stilul de viaţă sănătos poate îmbunătăţi starea de sănătate şi în etapele mai târzii ale vieţii. Alegerile sănătoase pot fi promovate în locuri specifice (şcoală, loc de muncă şi acasă) şi contribuie la o sănătate mai bună pentru toţi. Acestea includ exerciţii în mod regulat şi alimentaţie înţeleaptă, care vor ajuta la menţinerea nivelurilor normale ale glicemiei, tensiunii arteriale şi lipidelor. Sfaturi pentru prevenirea bolii: alegeţi apă, cafea sau ceai în loc de suc de fructe sau alte băuturi îndulcite cu zahăr; mâncaţi cel puţin trei porţii de legume în fiecare zi, inclusiv verdeţuri; consumaţi până la trei porţii de fructe proaspete în fiecare zi; alegeţi pentru o gustare nuci, o bucată de fruct proaspăt, sau iaurt neîndulcit; limitaţi consumul de alcool la adulţi la maximum două băuturi standard pe zi; alegeţi carnea albă, pui sau fructe de mare, în loc de carne roşie sau procesată; consumaţi untul de arahide în loc de cel de ciocolată sau gem; mâncaţi pâine, orez, paste din făină integrală, în loc de pâine, orez, paste din făină albă; alegeţi grăsimi nesaturate (uleiuri de măsline, canola, porumb sau floarea-soarelui), în loc de grăsimi saturate (unt, grăsime animală, uleiuri de cocos sau de palmier).
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
