Salariile românilor, în coada Europei!

Majorarea în fiecare an a salariului minim nu este de ajuns pentru ca ţara noastră să ajungă din urmă celelalte state din Uniunea Europeană. În timp ce salariul minim este majorat în România anual, acelaşi lucru se întâmplă şi în celelalte state europene. Drept urmare, este foarte greu ca ţara noastră să ţină pasul cu salariile din Vest şi nu numai. Şi cele ale vecinilor avansează rapid... Anul trecut, cu un salariu minim de 2.080 lei, România a avut al treilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Mai precis, Bulgaria a avut cel mai mic salariu minim, de 286 de euro, urmată de Letonia, cu 430 de euro şi România, cu 446 de euro. După noi vine Ungaria, care are un salariu minim de 464 de euro, iar la polul opus se află Luxemburg, unde sunt cei mai "avuţi" angajaţi plătiţi cu salariul minim, aceştia fiind remuneraţi cu 2.071 de euro lunar. În ultimul trimestru al anului trecut, veniturile totale ale populaţiei (medii lunare/familie) au fost de 4.872 de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 4.200 de lei în medie, arată datele transmise de Institutul Naţional de Statistică. Luate individual, veniturile au fost de 1.889 lei/persoană, iar cheltuielile de 1.630 de lei. Aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi bani s-au consumat pe mâncare şi băutură, iar cei mai puţini au fost alocaţi pentru educaţie. Faţă de vara anului trecut (comparând, deci, trimestrul al III-lea cu trimestrul al II-lea din 2019), veniturile totale au urcat cu 2,30% (cel mai mult au crescut veniturile din agricultură, în vreme ce la prestaţii sociale a fost un recul uşor). Cheltuielile au urcat în toamnă în ceea ce priveşte recreerea (toamna include din punct de vedere statistic luna august, tradiţională pentru concedii). Deşi veniturile anunţate de statisticieni pot părea mari, reamintim că discutăm despre valori medii şi că România, la capitolul venituri pe cap de locuitor, rămâne o ţară la coada Europei, cu disparităţi salariale în creştere, cu un şomaj la cote minime, unde deficitul de forţă de muncă dă mari bătăi de cap angajatorilor. Cum era de aşteptat, inegalitate mai mare a veniturilor băneşti disponibile se înregistrează la persoanele cu vârste sub 65 de ani faţă de cele trecute de aceste vârste, care sunt dependente doar de venituri din transferuri sociale.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It