În România, unul din zece copii se culcă flămând...
În plină criză sanitară, într-un sfert dintre gospodării copiii nu se spală întotdeauna pe mâini după ce merg la toaletă şi nici înainte de masă. În aproape jumătate dintre familii, copiii nu se spală pe dinţi de două ori pe zi. Nerespectarea regulilor minime de igienă reprezintă o consecinţă a sărăciei şi a lipsei utilităţilor de bază: apă curentă, baie amenajată şi toaletă. Nici la şcoală nu sunt mereu respectate regulile minime de igienă. În 5% dintre şcoli nu există o sursă de apă pentru spălatul pe mâini, iar în 12% din unităţi nu sunt toalete cu apă curentă. Acestea compun doar o parte a concluziilor raportului denumit "Bunăstarea copiilor din mediul rural în 2020", lansat de Fundaţia "World Vision" România. Acesta cuprinde datele şi analiza unei cercetări de teren realizate în perioada iunie-august. Eşantionul cercetării a cuprins 936 de gospodării, în care locuiesc 4.338 de persoane. Au fost culese informaţii de la 936 de adulţi şi 2.931 de copii. Copiii şi tinerii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu, din 80% dintre gospodării muncesc, fac curăţenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alţi membri ai casei. Un sfert dintre ei spun că nu sunt ajutaţi de nimeni când nu ştiu să-şi facă tema pentru acasă, iar 8% raportează chiar că nu are cine să-i îngrijească atunci când sunt bolnavi. În 11% din familiile cu copii mai mici de 5 ani aceştia nu au fost consultaţi nici măcar o dată în ultimul an de către medicul de familie, în vederea evaluării stării generale de sănătate şi doar 30% dintre copiii cu vârste între 5 şi 12 ani au efectuat analize medicale în ultimele 12 luni. În ceea ce priveşte alimentaţia, în 11% din gospodării copiii primesc maximum două mese pe zi, iar în 10% carnea sau peştele ajung în meniul celor mici doar o dată pe săptămână. Mai bine de jumătate dintre copii nu consumă zilnic lactate şi ouă, iar mai puţin de jumătate nu primesc în fiecare zi nici legume şi fructe. Iar unul din zece copii nu are suficientă mâncare şi se duce seara flămând la culcare. Abandonul şcolar în gimnaziu este strâns legat de costul ridicat al şcolii şi, în egală măsură, de rezultatele slabe ale copiilor, motive indicate de 56% dintre părinţi. Două treimi (68%) dintre elevii de la ţară ajung la şcoală pe jos. Nu mai puţin de 17% dintre copii parcurg zilnic pe jos peste 8 km ca să ajungă la ore, iar mai bine de jumătate dintre copiii de gimnaziu şi aproape trei sferturi dintre cei din clasele primare merg pe jos la şcoală distanţe chiar şi mai mari. Doar 61% dintre copiii şi tinerii chestionaţi susţin că le place întotdeauna la şcoală (în scădere de la 74% în 2016, respectiv 70% în 2018). Un sfert dintre tineri nu au acces întotdeauna la rechizitele necesare la şcoală, iar 38% dintre părinţi cumpără mai puţine rechizite şi cărţi pentru copii, pentru a face economii. De altfel, 8% dintre tineri lipsesc uneori sau întotdeauna de la şcoală pentru că se duc să muncească, iar 17% se simt obosiţi pentru că muncesc înainte sau după ore. În plus, 21% dintre elevii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani nu sunt la liceu, jumătate dintre aceştia lucrând cu ziua. Peste jumătate dintre elevii care abandonează şcoala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu îşi permite costul şcolii. Peste o treime dintre părinţii chestionaţi recunosc că ţipă sau strigă la copii, 11% (unul din 10) îi îmbrâncesc sau îi zgâlţâie, iar 4% îi jignesc. Peste 30% dintre părinţi consideră că pentru a-şi găsi de lucru este mai important să ai relaţii decât să termini o şcoală. Doar jumătate dintre adulţii din mediul rural cunosc dreptul copiilor la protecţie şi doar o treime au auzit de dreptul copiilor la liberă exprimare.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
