Păsările lunii ianuarie la S.O.R. - raţele!
În ianuarie avem şansa de a vedea aglomerări mari de păsări sălbatice pe acele ochiuri de apă care încă nu au îngheţat. Iar printre păsările acvatice de la noi, raţele reprezintă grupul cel mai numeros şi probabil cel mai recunoscut de către public. Raţele sunt un grup de păsări de apă mai mici decât gâştele, aparţinând familiei Anatidae. Au cioc turtit, zimţat la vârf, cu picioare cu laba palmată (fiind adaptate la deplasarea prin vâslire), corp turtit dorso-ventral (adaptare pentru o mai bună flotabilitate) şi aripi scurte şi ascuţite. Majoritatea prezintă dimorfism sexual pronunţat, masculul fiind mai colorat şi de obicei mai mare. În Europa sunt prezente peste 30 de specii de raţe, dintre care o mare parte cuibăresc, iar altele pot fi văzute ocazional, doar în migraţie (regulat sau sporadic). Dintre acestea, 21 de specii apar şi în România. Toate speciile din grup sunt legate de zonele umede, atât în perioada de cuibărit, cât şi în cea de iernare. În ţara noastră sunt prezente pe întreg teritoriul ţării, din Delta Dunării, până în zona submontană. Hrana este predominant vegetală: seminţe, grăunţe, tuberculi şi rizomi, părţile vegetative ale plantelor acvatice. La unele specii, hrana animală (nevertebrate acvatice: moluşte, viermi, crustacee) este mai importantă ca pondere, în special în sezonul de cuibărit. Prin modul cum se hrănesc în apă, raţele se împart în două grupe: DE SUPRAFAŢĂ (cele care îşi procură hrana din partea superioară a apei, scufundându-se doar cu partea anterioară a corpului) şi SCUFUNDĂTOARE (cele care intră în masa apei, uneori până la adâncimi considerabile).
Majoritatea cuibăresc pe sol, dar unele specii cuibăresc chiar şi în scorburi de copaci sau pe clădiri. Cuibul este construit simplu, uneori căptuşit cu penele şi puful părinţilor. De regulă, doar femela cloceşte. Puii sunt nidifugi, independenţi imediat după eclozare, când îşi urmează mama în siguranţa conferită de mediul acvatic. Uneori, distanţa de la cuib la locurile de hrănire este destul de mare. În general, raţele sunt parţial migratoare. Migraţia se desfăşoară de regulă pe distanţe scurte şi este determinată de temperaturile scăzute, care fac ca habitatele acvatice unde se hrănesc, să îngheţe. Majoritatea exemplarelor pe care le observăm iarna la noi, sunt specii care vin din ţările nordice. Nu le daţi pâine! Nici pufuleţi, popcorn, cipsuri, biscuiţi sau alte produse de panificaţie! Păsările nu au sistemul digestiv pregătit pentru astfel de hrană. Raţele consumă predominant hrană vegetală, dacă doriţi să le ajutaţi oferiţi-le salată verde, varză tocată, grăunţe de grâu sau porumb, râme. Dacă raţa a cuibărit departe de apă, cum se mai întâmplă în oraşele noastre, puteţi să o mutaţi, cu tot cu puii proaspăt eclozaţi, aproape de o sursă de apă...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
