Speranța de viață a românilor a scăzut cu 1,4 ani în pandemie
Speranța de viață la naștere în țara noastră, și așa penultima din Europa, a scăzut în medie cu 1,4 ani în timpul pandemiei de coronavirus – dublu față de media europeană, de 0,7 ani, potrivit unui raport oficial privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană. De vină pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor înregistrate în România sunt comportamentele riscante în materie de sănătate: românii consumă mult alcool, fumează în exces, au o alimentație nesănătoasă și o activitate fizică redusă, arată concluziile documentului publicat luni de Comisia Europeană. „România raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Fumatul la adulți este acum puțin mai mic decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți la bărbați decât la femei. Ratele supraponderale, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii”, scrie în document.
Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani). Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu peste 4 ani între 2000 și 2019 (de la 71,2 până la 75,6 ani), pandemia a zguduit cifrele și a inversat unele dintre câștigurile înregistrate în ultimele două decenii. Astfel, speranța de viață în țara noastră a scăzut cu 1,4 ani, până la 74,2 ani, în timp ce media scăderii speranței de viață în Uniunea Europeană, în timpul pandemiei, a fost de 0,7 ani.
În 2020, diferența de gen în speranța de viață a fost în avantajul femeilor, acestea trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani față de 70,5), fiind printre cele mai mari decalaje din UE. „Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea în spitale”, se mai arată în raport. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenţie ale României sunt pe penultimul loc în UE. Acest lucru a însemnat că, înainte de pandemie, sănătatea publică era subfinanţată şi neperformantă. De exemplu, în rândul persoanelor în vârstă, rata de vaccinare împotriva gripei sezoniere scăzuse considerabil, de la puţin peste jumătate din grupul ţintă de vârstă înaintată în 2007 la aproximativ o cincime în 2018, consemnează raportul.
