Criza energiei din UE, asemănată cu recesiunea din 2009
Economia zonei euro pare a fi pe cale să-şi petreacă anul 2023 suferind a treia cea mai mare contracţie de la Al Doilea Război Mondial, întrucât daunele economice cauzate de oprirea fluxurilor de gaze ruseşti se adună rapid în Europa şi riscă să eclipseze în cele din urmă impactul crizei financiare globale din 2009.
Bazându-se pe un model al pieţei şi economiei energetice europene, Bloomberg Economics anticipează o contracţie de 1% a produsului intern brut, scăderea începând cu al patrulea trimestru. Dacă iarna aceasta va fi una aspră, iar cei 27 de membri ai Uniunii Europene nu vor împărți eficient rezervele limitate de combustibil, contracţia ar putea ajunge până la 5%.
Analiștii spun că situația de criză este aproape la fel de severă ca și recesiunea din 2009, Germania fiind printre cele mai afectate state de pe continent. „Europa se îndreaptă foarte clar către o recesiune destul de profundă”, a declarat Maurice Obstfeld, un fost economist-şef la FMI, care este acum membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională din Washington.
La şapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina, perspectivele sumbre împing guvernele să pompeze miliarde de euro în gospodăriile afectate, în acelaşi timp în care sunt nevoite să intervină financiar pentru a salva companiile lovite de criză, impunând, totodată, o serie de restricţii energetice pentru a amortiza şocurile economice. Din păcate, acele eforturi de salvare ar putea să fie insuficiente.
Mărind presiunea asupra companiilor şi consumatorilor, Banca Centrală Europeană strânge, de asemenea, economia, deoarece noua sa concentrare asupra inflaţiei în creştere determină cea mai rapidă urcare a ratelor dobânzilor din istoria sa. De pildă, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că se aşteaptă ca factorii de decizie să ridice costurile împrumuturilor la următoarele reuniuni. Comercianţii sunt de părere că Banca Centrală va impune o creştere de 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară din 27 octombrie.
„Perspectivele se întunecă. Ne aşteptăm ca activitatea să încetinească considerabil în trimestrele următoare”, le-a spus Lagarde parlamentarilor UE la Bruxelles.
Oficialii europeni continuă să facă eforturi substanţiale pentru a evita coşmarul economic de la orizont. Potrivit Bloomberg NEF, strădania Europei de a cumpăra gaz natural lichefiat ar putea compensa lipsa gazelor ruseşti pentru iarna de anul acesta. Regiunea ar putea importa cu aproape 40% mai mult GNL în iarna viitoare decât în anul precedent, în timp ce vara viitoare ar putea creşte achiziţiile cu aproximativ 14% pentru a reconstrui stocurile pierdute, a spus BNEF într-un raport publicat marţi.
În afară de distrugerea cererii din cauza preţurilor mai mari la energie, aceste transporturi sunt suficiente pentru a acoperi oprirea completă a livrărilor ruseşti de la 1 octombrie, se arată în comunicat. În vederea obținerii de combustibil suplimentar, cumpărătorii europeni vor trebui să achiziționeze cu 90% mai mult GNL decât au asigurat prin contracte pe termen lung, sporind şi mai mult concurenţa cu Asia. Acest lucru va sprijini preţurile globale ale gazelor care au crescut de când Europa a încercat să-şi reducă dependenţa de Rusia, după ce marele furnizor a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie.
În tot acest timp, instabilitatea preţurilor la gaze continuă să fie o realitate semnificativ periculoasă. Gazele naturale europene au avansat după patru zile de pierderi, deoarece problemele raportate la conducta Nord Stream, închisă în prezent, au sporit incertitudinea cu privire la viitoarea aprovizionare rusească. Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 6,4%, după ce au scăzut la un minim de două luni la începutul acestei săptămâni.
Nord Stream a raportat luni seara o cădere de presiune pe ambele şiruri ale conductei şi a declarat că investighează incidentul. Deşi închiderea legăturii nu are niciun impact asupra proviziilor, problema în cauză creşte periculos nervozitatea pe piaţă. Conducta care circulă sub Marea Baltică a livrat anul trecut aproape 40% din gazul Rusiei către Europa. Dar Gazprom PJSC a redus fluxurile pe acea rută în mai multe etape începând din iunie, invocând o serie de probleme tehnice, înainte de a opri complet livrările. Nord Stream 2, care trece aproape de prima conductă, a fost construită şi umplută cu gaz anul trecut, dar nu a livrat niciodată combustibil în Europa, pe fondul distanţei dintre Kremlin şi Occident.
