COLŢUL FERMIERULUI - Lucrări de întreţinere la păşuni şi fâneţe

Pentru ca pajiştile naturale - sursă importantă pentru păşunat şi obţinerea fânului - să nu ajungă într-o stare de degradare, este necesară aplicarea, din primăvară timpuriu, a unui minim de lucrări de îngrijire:
- Defrişarea arboretelor inutile - tufe şi mărăcini - curăţirea pajiştilor de crengi, cioate, surcele sau pietre. Gunoaiele de pe pajişte, inclusiv frunzele rezultate de la greblat, se pot aduna în grămezi mici şi, dacă se ard, focul se cere a fi supravegheat cu mare atenţie, având la îndemână vase cu apă pentru stoparea eventualelor focare de incendiu. Nu este permisă aprinderea ierbii uscate, pentru că este posibilă întinderea focului. Dacă suflă vântul, nu se dă foc la gunoaie, chiar dacă sunt în grămezi mici! În pădure şi în apropierea ei este interzisă cu desăvârşire aprinderea focului! Gunoaiele se ard cu aprobare de la primărie.
- Se impune nivelarea muşuroaielor, astuparea crăpăturilor din sol, trasarea cu sapa, cazmaua sau plugul a unor şănţuleţe şi rigole pentru scurgerea excesului de umiditate de pe pajiştile mlăştinoase. Prin desecarea mlaştinilor, pe terenul astfel obţinut pentru producţie se pot planta ierburi valoroase din punct de vedere nutritiv, care să înlocuiască rogozurile.
- Este indicată supraînsămânţarea cu floare de fân (scuturătură) a tuturor porţiunilor unde iarba este rară sau lipseşte - pe aşa-zisele "chelituri". După împrăştierea seminţelor, porţiunile respective se greblează cu unelte metalice pentru a facilita încorporarea acestora în sol.
- Foarte importantă este şi fertilizarea pajiştilor folosind îngrăşăminte naturale sau chimice. Ca îngrăşământ natural se pot utiliza bălegarul bine putrezit, în cantitate de 1-1,5 kg/mp de fâneaţă, urina de grajd (0,5 l, care se diluează în 2 l de apă pentru suprafaţa de 1 mp) sau cenuşa din lemne (0,3 kg/mp). Dacă nu există îngrăşăminte naturale, se poate folosi un îngrăşământ chimic - azotatul de amoniu, în cantitate de 25-30 g/mp. Atât îngrăşămintele naturale, cât şi cele chimice se vor împrăştia cât mai uniform pe suprafaţa pajiştei, pentru a se evita producerea de arsuri pe covorul vegetal.
Animalele vor fi libere să păşuneze astfel de suprafeţe numai după căderea unei ploi care va dizolva complet azotatul de amoniu!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It