Colţul Fermierului - Grădina de legume

Cultivarea plantelor legumicole pe un mic teren de lângă casă este o îndeletnicire foarte avantajoasă: se obţin legume nepoluate, cunoscute de cultivator, la un preţ mult mai mic faţă de legumele din piaţă; grădinăritul este o ocupaţie plăcută, care oferă satisfacţii, deconectează, înlătură stresul şi reface capacitatea de muncă a organismului.
Pentru o familie alcătuită din patru persoane, consumul de legume pe un an de zile, inclusiv conserve pentru iarnă, poate fi asigurat în principal prin cultivarea următoarelor legume: salată - 1-1,5 metri pătraţi de teren; spanac - 1,5-2 mp, morcov, păstârnac şi pătrunjel - 2,5-3 mp, ceapă şi usturoi - 12-14 mp, 70-80 fire răsaduri de varză de vară şi de toamnă, 120-150 fire tomate, 30-40 fire de pătlăgele vinete, 80-100 fire de ardei gras, gogoşar şi kapia, 50-60 tufe de fasole verde, 1-1,5 mp ridichi de vară şi de iarnă, 20-30 cuiburi de castraveţi şi dovleci. Se mai pot cultiva 2-3 mp de sfeclă roşie, ţelină, mărar şi pătrunjel.
Pentru reuşita culturii legumelor în grădina de tip familial, se recomandă cultivatorilor respectarea următoarelor cerinţe:
- plantele legumicole trebuie cultivate pe un teren plan sau uşor înclinat, cu textură uşoară, terenurile nisipoase şi cele argiloase nefiind indicate. În apropierea terenului trebuie să existe sursă de apă pentru udat;
- fertilizarea terenului trebuie făcută cu gunoi de păsări sau gunoi de grajd (bălegar) bine putrezit, în cantitate de 2-3 kg la metrul pătrat, odată la 2-3 ani. Îngrăşămintele chimice, pe cât posibil, se vor evita;
- dacă nu există posibilitatea amenajării unui solar, pentru a obţine totuşi recolte timpurii de tomate, vinete şi ardei, se pot face plantări în perioada 25 aprilie-10 mai, asigurându-se procedee simple de protejare a răsadurilor plantate, împotriva brumei: pungi şi fâşii din plastic, oale care nu se mai folosesc, sticle (PET-uri) din plastic tăiate, cutii din carton. Cu aceste obiecte se acoperă plantele în nopţile în care se prevede pericol de brumă şi îngheţ. Pentru prevenirea efectului dăunător al brumelor se pot amenaja şi grămezi fumigene din materiale locale: paie, coceni, rumeguş, surcele, bucăţi din lemn. Aceste grămezi din materiale fumigene se aprind în nopţile cu pericol de brumă şi arderea lor va fi tot timpul supravegheată de către grădinar, cu respectarea regulilor de prevenire a incendiilor. Grămezile fumigene se aprind numai în grădinile de legume situate în afara localităţilor, pentru a se evita poluarea aerului şi intoxicarea populaţiei cu fum. În câmp neprotejat, răsadurile de tomate, ardei şi vinete pot fi plantate numai după data de 10 mai, când se micşorează pericolul producerii brumelor.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It