Nomenclatorul stradal - satul Vâlsănești, comuna Mușătești
Strada de la limita cu "Adolf Grunau" (pct. Mărăcini) și pâna la limita cu DJ 703I (zona Valea Satului - magazin) se va numi "Fotograf Ioan Niculescu".
Ioan Niculescu (1843-1915) - pionierul artei fotografice din România
Acesta se naște la Vâlsănești în anul 1843, urmează cursurile primare în Argeș, apoi în 1960 pleacă la București. Studiază acolo 3 ani la Școala de Telegrafie. Este, pe rând, lucrător comercial, funcționar la Telegraful Central, Oficiul Palatului Domnesc și Direcțiunea Generală a Telegrafelor. În 1876 este numit diriginte al Telegrafelor de Poliție. Studiază în paralel arta fotografică, devine fotograf profesionist cu propriul atelier foto, în 1879 fiind numit prin decret domnesc fotograful Prefecturii Capitalei.
În 1886 înființează la București, Societatea ”Curtea de Argeș”, fiind ales președintele acesteia. Societatății ”Curtea de Argeș” și lui Ioan Niculescu le datorăm edificarea primului local modern de școală, la Vâlsănești, în anul 1888. Lui Ioan Niculescu îi datorăm, de asemenea, și descoperirea și amenajarea izvorului băilor de la Brădet în 1888, acolo fiind realizată celebra ”Colibă a fotografului Ioan Niculescu”, apa cu miros de pucioasă fiind cautată, de atunci, de mulți suferinzi de boli interne sau reumatice.
Niculescu este autorul albumului ”Monumente istorice ale României.
Tipuri din județele Argeș și Muscel.1893”, o colecție de fotografii editată în secolul al XIX-lea în puține exemplare, de o mare valoare și însemnătate istorică, iconografică și etnografica, acesta surprinzând: frumusețea portului popular al sătenilor din Argeș și Muscel, portrete ale familiei regale a României, peisaje, monumente istorice, unele dispărute astăzi, ș.a.
Profesorul Adrian Săvoiu din Câmpulung a reușit în 2011, cu sprijinul editurii Ars Docendi, reeditarea albumului de fotografii ale lui Ioan Niculescu, dar și a albumului ”Modele de cusături pentru costume naţionale române culese în judeţul Muscel. Anul 1893”.
Albumul său cu modele de broderii ţărăneşti a câştigat medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900. Deși a locuit și activat mai mult în Capitală, Ioan Niculescu nu a uitat niciodată satul natal, și-a construit o casă unde venea frecvent. El i-a susținut pe săteni ajuntându-le odraslele să urmeze diverse meserii în Capitală. În casele locuitorilor din Vâlsănesti s-au păstrat și se păstrează, încă, fotografii document realizate și dăruite de Ioan Niculescu, acum mai bine de un secol...
