Grigore Vieru – un patriot de dincolo de Prut

Written by Dr. Mihaela Aritina Ionescu on 15 Decembrie 2022.

Grigore Vieru, poet, traducător, activist unionist, român din Republica Moldova, membru corespondent al Academiei Române (din 1993), s-a născut la 14 februarie 1935, la Pererita, județul Hotin, Regatul României (astăzi, raionul Hotin din Ucraina), ca fiu al lui Pavel și Eudochiei Vieru (fostă Didic). A urmat primele 7 clase în satul natal, absolvindu-le în 1950, după care a continuat cu școala medie în orașul Lipcani, până în 1953. În 1958 a finalizat studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău – Facultatea de Filologie și Istorie. S-a căsătorit cu profesoara de limba română și limba latină Raisa Nacu, la 8 iunie 1960, cu care a avut 2 copii: Călin și Tudor.

Ca scriitor, a debutat în 1957, în vremea studenției, cu o plachetă de versuri pentru copii, intitulată „Alarma”, foarte apreciată atunci de critica literară a vremii. A scris apoi „Albinuța”, o carte pentru preșcolari, iar în 1968 a apărut volumul de versuri „Numele tău” (cu prefața de Ion Druță). Volumul a fost etichetat de critici drept cea mai originală apariție poetică, ajungând să fie studiată la Universitate, la cursul de Literatură națională contemporană.

În 1964 a publicat în Revista „Nistru” poemul „Legământ”, dedicat lui Mihai Eminescu, iar în 1970 au apărut „Abecedarul” (în colaborare cu Spiridon Vangheli și ilustrat de Igor Vieru, pictorul) și volumul „Trei iezi” (poezie pentru copii), în cuprinsul căruia se regăsea poezia „Curcubeul”, închinată tricolorului românesc, care, ce-i drept, a cam deranjat cenzura sovietică.

Grigore Vieru a realizat versuri pentru coloana sonoră a filmului de desene animate „Maria Mirabela”, iar poezia sa „Dragă Otee” a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic, apoi preluată de „Zdob și Zdub”. În 1988, poetul scria cu grafie latină (primul text de acest gen) în Ziarul „Literatura și Arta” de la Chișinău, având ca redactor șef pe Nicolae Dabija.

În 1988 a primit Diploma de Onoare Andersen pentru cea mai prestigioasă distincție internațională acordată literaturii pentru copii. Premiul Republican al Comsomolului l-a primit în 1965, cu volumul „Versuri pentru cititori de toate vârstele”, iar în 1978 a primit Premiul de Stat al Republicii Moldova, pentru volumul „Un verde neverde” apărut în 1976. Alte premii au mai fost: Ordinul Republicii (1996), Ordinul Național „Steaua României” (post-mortem), Ordinul „Prietenia popoarelor”, Ordinul „Insigna de Onoare”, Medalia „Mihai Eminescu” etc..

Și-a dorit cu ardoare să viziteze România. Iată ce scria: „Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul!”. Abia în 1973 a trecut Prutul cu o delegație de scriitori sovietici pentru a participa la întâlnirea cu redactorii Revistei „Secolul 20”. Cu acest prilej a vizitat mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Un an mai târziu, a fost invitat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Zaharia Stancu, în țara noastră, pentru a vizita Transilvania. Apoi, în 1977, invitat tot de USR, a vizitat împreună cu soția orașe românești precum București, Cluj-Napoca, Iași și Constanța.

La sfârșitul anilor 1990 a fost în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională a Basarabiei. Condeiul său a deșteptat conștiința națională a românilor de peste Prut. Vieru a fost printre fondatorii Frontului Popular din Moldova și unul dintre organizatorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1984. A participat apoi la sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM, când s-a votat limba română ca limbă oficială.

În noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la ceremonia de omagiere a lui Eminescu, a suferit un grav accident de mașină. Avea 74 de ani și era în plină forță creatoare. Interesant este că în poemul „Legământ”, dedicat lui Eminescu, scria „Știu: cândva, la miez de noapte / Ori la răsărit de soare, / Stinge-mi-s-or ochii mie / Tot deasupra cărții sale”. A decedat pe 18 ianuarie 2009, a fost înmormântat pe 20 ianuarie, zi în care Republica Moldova a declarat doliu național. Gheorghe Vieru are la Pitești, unde şi-a purtat paşii de mai multe ori, ridicat un bust de bronz, dezvelit în 2012 cu ocazia împlinirii a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România, la eveniment fiind prezenţi soţia şi fiul poetului. Sculptura a fost realizată de artistul plastic Romi Adam din Alba Iulia, ridicarea monumentului fiind finanţată de Consiliul Judeţean Argeş şi Primăria Piteşti. Grigore Vieru s-a impus ca un promotor consecvent al idealurilor naţionale ale românilor din stânga Prutului, luptând pentru oficializarea limbii române în Basarabia, pentru reunirea ei cu Patria-mamă.